Da, a fost ! Inteligent !

De astăzi nu mai sunt lider de opinie !

“Da, am fost lt.-colonel sub acoperire. Public mai jos câteva dintre statele de plată, cu sumele de bani pe care le-am primit. Am ales să nu-l trădez pe bunul Dumnezeu şi să fac această mărturisire publica. Refuz să fiu Iuda în faţa lui Christos, chiar dacă astăzi, celor ce vor citi şi vor vedea acest text poate ca nu le va fi foarte clar ce se întâmplă. Rugaţi-vă pentru mine şi cu mine să fim iertaţi şi izbăviţi. Sunt pregătit sa îndur oprobiul public, îl merit, dar sper sa avem parte de legi si de judecători drepti. Cu Dumnezeu înainte şi va fi bine! Vă cer iertare tuturor”

Spovedania publică de aseară a lui Robert Turcescu a șocat, speriat și nedumerit o masă importantă de consumatori media.
Speculațiile urmează să inunde spațiul și să sufoce treptat și eventuale elemente ce poate chiar merită a fi luate în seamă.

Eu mă opresc pentru moment la întrebări a căror răspuns ar ajuta cred la a înțelege ce se petrece.
Robert Turcescu era o voce puternică în media.
După unele opinii, cea mai puternică și credibilă în sprijinul frontului antiPonta.
Dacă Turcescu a luat decizia ce-i poate sfârși cariera de jurnalist, nu există altă explicație logică decât că a rămâne “vocea credibilă” care îl ataca pe Ponta și gașca lui de mafioți constituia un pericol și mai mare.
Poate nu pentru el personal.
Poate pentru el personal, dimpotrivă, ar fi putut fi o șansă de a urca pe o scară a succesului ce i-ar fi adus beneficii pe aproape toate planurile.
Aproape !
Pe plan personal intim se pare că nu.

Spune că nu a fost șantajat.
Dacă ar spune că a fost, probabil ar trebui să probeze asta în fața justiției.
Dacă a fost, cea ce e foarte posibil, atunci ne putem întreba care din tabere l-ar fi șantajat ?
Este evident că cea care era avantajată de activitatea sa nu ar fi avut nici un interes s-o facă.
Să-l șantajeze ca să facă … CE ?
Ceea ce el făcea de bună-voie ?
N-are sens.

“Refuz să fiu Iuda în faţa lui Christos,..”

Din punctul meu de vedere e neîndoielnic faptul că i s-a cerut să “întoarcă armele”, să susțină GIO și să lovească în contracandidații lui Ponta. Credibilitatea lui în fața susținătorilor grupului “Băsescu-Macovei-Udrea” ar fi făcut ravagii. Cu alternativa sinistră ca adevărul să fie deconspirat la Antene, lovind puternic tabăra avantajată de emisiunile lui și distrugându-i deopotrivă și cariera jurnalistică. Ba, mai mult, crescând prin asta credibilitatea ventilatoarelor lui Felix.
Dacă așa stau lucrurile, șantajistul a făcut un calcul corect. 99,9% dintre români, și 99,9999% dintre jurnaliștii aflați în situația lui, ar fi acceptat târgul. Majoritatea chiar bucuroși că ar urca pe o poziție privilegiată în următorul stat românesc distrus dpdv civic și mediatic.
Din perspectiva asta Turcescu a făcut singurul lucru onest ce se mai putea face.
Dar și inteligent.
A trece de partea tâlharilor acum echivala cu sinuciderea lentă pe termen lung. Odată acceptat căpăstrul pus de mafioți, nici măcar nu s-ar mai fi putut retrage fără consecințe mult mai grele decât cele de acum. Pentru că dependența față de stăpânii de slugi media ar fi fost crescută permanent și prin alte mijloace, unele din ele mai periculoase fizic/financiar/existențial pentru sine și apropiați decât pierderea imaginii pozitive și a statutului din media pe care o înregistrează acum.
Cu cât mai târziu ar fi fost, cu atât ar fi fost mai greu și mai grav.
A preferat tăiatul cozii acum, ferm și brutal.
Asta e.

Poți avea un accident auto, poate să-ți ardă casa sau să pierzi pe cineva drag.
Viața continuă.
Poate e nevoie s-o reîncepi de la rasul ierbii, să reconstruiești totul din temelii, să reclădești o nouă viață. Uneori se impune. Dacă tot e să fie, cu cât mai devreme, cu atât mai bine.

“… astăzi, celor ce vor citi şi vor vedea acest text poate că nu le va fi foarte clar ce se întâmplă.”

Asta spune că ar trebui să ne așteptăm la alte lucruri interesante. Nu ne e clar ce se întâmplă.
Dar ceva se întâmplă ! ;)

Vedem ! ;)

Viq

Nu trageți, dom’ Semaca ! Sunt, eu, Lastărică !

Întrebări ce-mi dau de gândit !

Este (stră)mutarea frontului de conflict de la cel anterior, StatDeDrept-Justiție-Libertate-Proccidentalism VS DisoluțiaInstituțiilor-SubordonareaJustiției-ObediențăDependență-Procomunism
către
un nou front în care se forțează confruntarea Macovei – Băsescu,
o soluție ce poate duce la rezolvarea actualelor probleme ?

Este înlocuirea observării acțiunilor formațiunilor (pretins) politice ce forțează dominația totală a întregii societăți românești de un grup organizat de mafioți ce corespund din toate unghiurile calapodului tradițional al tâlharului tupeist
cu
observarea carențelor exprimării dpdv logic-argumentativ sau tabloid-morfologic a respectivelor acțiuni de către cei ce le suportă efectele nefaste
o cale (mai) eficientă de a ajuta procesul de însănătoșire a nației ?

Timpul e o resursă de o inestimabilă valoare ce ne este oferită gratis. Zilnic primim din banca vieții 1440 de minute împachetate în 24 de calupuri egale. Fie că le cheltuim cu folos, fie că le irosim, la finele zilei ele sunt șterse din cont. Și odată cu o nouă zi, contul este alimentat din nou cu alte 24 de ceasuri.
Da, sunt gratis și la fel ca cele de ieri !
DAR SUNT ALTELE !
Cele de ieri nu mai pot fi nici cheltuite azi dacă ieri nu le-am folosit și nici rambursate dacă le-am cheltuit prost, pe subiecte greșite de interes.

Orice minut cheltuit pe chelia imperfectă a lui Băsescu, e un minut câștigat de minciuna perfectă a lui Ponta.
Orice oră de critică stearpă a dreptei ambidextre, e o oră câștigată de procomuniști.
Orice zi ocupată de poșetele lui Udrea e o zi de succes a frontului mafiot.

Revedeți ce discută și cine discută aici. Revedeți atent și cerneți și mai atent. Observați cine cu ce se ocupă !

Există profesioniști care știu că este ușor să câștigi bătălia dacă întorci linia frontului armiei dușmane către propriile trupe.
Ei sunt prezenți în mod activ și în virtual și acțiunea lor are succes, chiar dacă e limitat.
Există foști camarazi care deja trag în propriile linii, chiar dacă nu înțeleg pentru moment ce și de ce fac ce fac.
Indiferent însă dacă acțiunea de distrugere este conștientă sau nu, ea are același efect nefast.

Bătălia are un sfârșit. Poate fi victorios sau o înfrângere.
Camaraderia reală poate exista și după.
Dar cu cei care au tras în tine nu mai poți fi la fel ca în vremile în care sufletele nu erau otrăvite de veninul viclean al pizmașului.

Unele atitudini și manifestări ar trebui să fie oprite înainte de a depăși linia ireversibilității.
Dacă cei ce au format un alt front rămân la părerea că dreptatea e de partea lor, e ok.
Pot să tragă.
Fac parte din frontul advers și e normal să se comporte astfel.
Dar măcar să înțeleagă și să accepte realitatea că fac parte din frontul advers.

Viq