Reforma statului, a clasei politice şi a PDL

Nenea Cătălin (Tolontan, nu Avramescu) ne anunţă cu perversă satisfacţie că lu’ madam  Ridzi i-ar mai fi ieşit încă o bubă penală pe nas.
Şi poate mai ies la iveală şi altele, ca la o furunculoză sadea. Ba se prea poate să mai apară şi alte portocale infectate, ca la orice boală ce se ia.
Foarte bine.
Cine i-a pus să ia ?

Din punctul meu de vedere este cel mai bun proces de reformă.
Arată că justiţia se mişcă – ceea ce e excelent, dar mai ales arată că PDL nu-i pune piedică şi n-o împinge pe scări (în jos) ceea ce e şi mai excelent.

Faptul că se fac aceste cercetări, că cei implicaţi sunt luaţi de guler chiar dacă sunt în tabăra politică portocalie ce acum se află la putere (ba chiar cu atât mai mult) pentru mine este un semn foarte bun. Vă spun de ce cred asta.

Aceste acţiuni concrete de a pune naibii ordine odată în funcţionarea organismelor instituţionale ale statului, de a rupe legăturile subterane ce legau masa politicienilor de pârghiile justiţiei (la drept vorbind justiţia avea “legătura” mai bine strânsă, pe la încheieturi ) sunt mai mult decât salutare.
Sunt de altfel cele mai puternice şi eficace pârghii de reformă în complex : a justiţiei, a calsei politice, a statului în ansamblu.

Ideea ce s-a vehiculat o vreme, conform căreia pentru ca PDL să poată reforma statul trebuie să se reformeze el mai întâi, mi s-a părut de la bun început subţire, nefirească, nefuncţională, prin urmare mai degrab teorie politicianistă decât şanse reale de aplicabilitate practică.
Pentru că atâta vreme cât reforma statului priveşte RELAŢIA dintre politicieni şi insitutţii, dintre politicieni şi electorat sau între instituţii, ea se face la scara respectivă. Nu la nivelul unei singure componente.
Da, de acord că în interiorul fiecărui element din cele enumerate se pot face schimbări spre o mai bună funcţionare, dar cele privind relaţiile cu celelelalte elemente nu se poate face decât în complex, cu respectivele elemente.
Altminteri e ca şi cum ai fi într-o barcă şi vrei s-o mişti împingând prova. Până nu vâri vâslele-n marmeladă, pagaia nu se va mişca nici de-a dracu’!

Să ne imaginăm că o idee de reformă a PDL ar putea fi spre exemplu interdicţia oamenilor de afaceri de a mai deţine funcţii în executiv, dat fiind pericolul de deturna fonduri, de a avantaja firma/firmele proprii sau prietene folosind puterea decizională cu care sunt investiţi.
Dar dacă NU sunt în executiv, ci doar persoane cu funcţii importante de conducere în partid, nu pot beneficia de aceste avantaje de la subordonaţii pe linie de partid pe care EI îi numesc acolo ?
Hmmm !
Ba ar cam putea !!!
Atunci să nu mai deţină nici funcţii importante în partid.
Nici parlamentari să nu fie, pentru că pot iniţia/vota legi care să le avantajeze nedemocratic doar firmele proprii, denaturând principiul unei corecte concurenţe.
Dar parcă zicea Tănase : “Şi cu asta ce.am făcut” ?
Nimic.
Pot nici măcar să nu fie membri, tot vor putea beneficia de avantaje “prieteneşti” de la colegii lor numiţi acolo !
Vezi Patriciu.

Asta ca să nu privim istoria şi sub aspectul libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului, caz în care un partid care ar aborda o asemenea manieră de statut cu prevederi anticonstituţionale, ar fi din start flagrant nedemocratic.
… şi să nu mai vorbim nici de faptul că orice altă categorie de indivizi selectată pe criterii de acest gen poate avea în mod similar interesele proprii, sau ale familiei, sau ale grupului profesional/religios/etnic..şamd, căreia îi aparţine.

Pe scurt, din punctul meu de vedere, chestia este un avorton ideologic, fără nici o şansă de supravieţuire în lumea reală.

Lucrurile se pot rezolva la fel cum s-au rezolvat de când lumea : simplu.
CE ne deranjează de fapt ? CE vrem să blocăm ?
Deciziile incorecte, alocările de fonduri ilegale, avantajarea unor firme/persoane în defavoarea altora, licitaţiile trucate… etc. Practic vorbim de legi trucate sau de încălcarea legilor corecte.
Punct.
Asta se rezolvă scurt, simplu, radical : cine-o face să fie băgat la zdup în secunda 2.
Şi gata.
Poate fi om de afaceri, poate fi şef de partid, poate fi muncitor de rând, parlamentar, ziarist, ministru….
A făcut nefăcuta, să fie sancţionat fără reţinere.

Desigur, în interiorul unui partid se poate vorbi şi de alte aspecte ale reformei, spre exemplu, de acces în posturile de conducere pe anumite criterii de competenţă. Dar mie mi se pare cel puţin discutabilă o asemenea abordare dat fiind faptul că deschide porţile arbitrariului, a deciziei unui om sau a unui grup restrâns de persoane (comitet/consiliu de conducere…) de a numi persoanele din funcţiile majore. Într-o societate democratică presupun că partidul trebuie să abordeze o manieră mai democratică de acces acolo, cu alegeri…aia-aia…
Dar asta-i altă gâscă, altă traistă, altă zi de vară.
Nu sunt membru al nici unui partid, habar n-am detalii de gen, nici nu mă dau în vânt. Sunt simplu elector şi pe mine mă interesează  performanţele respectivei formaţiuni pe tabla de joc.
CUM SĂ OBŢINĂ ACESTE PERFORMANŢE  ?
Asta îi priveşte pe ei E,aşa cum am mai spus, “bucătăria lor interioară”. Mie-mi aduci bucatele la masă, aşa cum le-am comandat !

Iar din acest punct de vedere PDL se comportă destul de bine până în acest moment.
Fiecare “popic” pedelist pocnit în frunte cu talerul balanţei de madam Justiţiune, fiecare portocală pe care o rosto-goleşte cu spada-i “fashion”  de pe umerii ăluia de şi-a băgat mânuţa-n punguţa cu doi bani până la respectivii umeri, este un MARE câştig pentru PDL.
Curăţare şi reformă mai bună ca asta nu se ezistă

Viq

Principiile lui Preda sunt în meniu

Cristi Preda nu mai face publice cele “10 principii” de modernizare/reformare a PDL despre care am făcut vorbire mai adineaurea!

“Nu ar fi corect să procedez altfel, cu atât mai mult cu cât discuția din comisia de statut a avansat în mai multe chestiuni.” – spune pe blog.

Bilă albă din partea mea.
Dacă principiile au fost puse pe masa de tocat acolo, dacă deja se fierbe şi se prăjeşte la foc mic, se cheamă că e vorba de bucătărie internă. Se pritoceşte acolo ce e tocat/mărunţit/mestecat/frământat, iar când bucatele-s gata om vedea dacă au şi gust miam-miam sau doar aburesc ademenitor.
Oricum am părerea că e o abordare mult mai constructivă din toate punctele de vedere. Atât în ce priveşte percepţia exterioară directă cât şi reacţia celor colegi interni, ce putea fi ascuţită gratuit chiar de această reacţie exterioară.

So far, so good.

Cristi mai spune câteva cuvinte foarte interesante pe blog, probabil pentru a ajuta spectatorii ca d’alde noi, să se edifice în ceea ce priveşte orientarea lui politico-economică.

Excelentă observaţia că în România stăm foarte prost la “…valorile liberalismului politic,… Din cauza aceasta, la dreapta, situația e și mai rea decât la stânga..” ca şi cea în care specifică cam cui datorăm asta cu vărf şi îndesat : “… Pentru că PNL a falsificat dreapta în numele unei revendicări mitologice.:”.

Şi detaliază mai apoi valorile pe care le consideră importante prin prisma dreptei politice. Nu le reiau aici, sunt la dumnealui  pe blog.
Deşi unele suferă de oarece ambiguitate (vezi “..Trebuie să fie o dreaptă a egalității,.:” ) totuşi înclin să cred că este o declaraţie de intenţie foarte angajantă şi de natură să-mi liniştească temerile în ceea ce-l priveşte.

Păi, Cristi draghe, de-i aşa, să fie-ntr-un ceas bun.
Doamne-ajută !

Viq

UpDate

Mişcarea lui Preda a fost o adevărată lovitură pentru toţi carcalacii care sperau într-o fractură internă a PDL, şi cătau a vârâ gheruţele spre a lărgi ceea ce li s-a părut a fi “fisura Cristian Preda”.
Am intrat olecuţă pe blogul lui.

E tragedie mare.
Toţi peneleii se zvârcolesc de zici c-a dat cu “Detox”
“Dizidenţa” lui trâmbiţată cu toate surlele i-a adunat ca pe fluturii de noapte la lumânare. Acu zbiară că s-au fript.
Toţi şi-ar fi dorit să … decidă ei modificărle la statutul PDL
Drăguţ.
Şi distractiv.

10 principii şi un măr

Cristi Preda reformează PDL.
Sau încearcă.
Cel puţin asta se transmite publicului.

Comisia de statut a primit ieri pare-se cele 10 … principii ale lui Preda.
Faptul că acesta a ales să le ofere presei după ce se discută în partid arată că are la acest moment o altă abordare, mai realistă a acţiunii. Pur şi simplu ăla e destinatarul principiilor respective, iar locul unde se poate materializa este tot partidul respectiv, nu pe sticla tv sau pe maculatura ziarelor.
De bună samă că vom afla în ce constă ideile respective în scurtă vreme.

Deocamdată sper doar că ceea ce citesc printre rândurile a două din declaraţiile pe subiect, să fie greşit.

Prima se referă la Emil Boc, care spune că “..cea mai importantă temă fiind politica porţilor deschise în PDL, pe bază de competenţă şi profesionalism..”. Asta sugerează schimbarea opticii de până acum pe acest subect.
Dat fiind faptul că PDL a beneficiat de intrarea prin porţile respective a celor mai sonore nume în ultima perioadă, asta cred că înseamnă pe de o parte că profesionalismul şi competenţa au fost criterii importante de păşit prin porţile alea, iar pe de altă parte că oaspeţii nu s-au oprit să se uite la ele, să le admire cât de noi sunt .
Prin urmare, o schimbare aici mi s-ar părea complet nepotrivită.

A doua se referă la Cristi Preda, a cărei formulare “…voturile nu se strâng precum profitul unei firme…” sugerează o poziţie piezişă faţă de oamenii de afaceri. Trec peste observaţia că ceea ce spune cred că e greşit (politicianul este parte a unui proces de schimb, a unei relaţii cu electoratul de tipul afacerilor din sfera serviciilor) mă întreb cum se potriveşte ideea asta cu dorinţa de a transforma cetăţenii terni în oameni cu iniţiativă, în producători independenţi ?
De bună samă că vor fi şi muncitori angajaţi şi lucrători în administraţia de stat.
Dar are oare în vedere ocuparea sferei politicii PDL exclusiv de sindicalişti şi bugetari ?
Poate ar fi o garanţie că politicienii nu mai fac afaceri pe spinarea statului şi nu-şi fac legi pentru propriile firme.
Dar dacă gândim pe palierul ăsta, înseamnă că acceptăm ideea că, în cazul prognozat, respectivii vor face legi pentru … bugetari şi împotriva patronatului.

Dar, aşa cum spuneam, astea sunt doar lucruri ce mi se par
Vedem curând despre ce fel de principii este vorba.
Sper să fie de bine.

Viq

Cafea retro-iarnă

……….
Iarna mi-e sufletul curat,
Mai alb,
Il simt mare, bun si cald.

VIq

O notă de ninsoare, pentru amatori curajoşi

.. Em …………….. D
1.Ninge iar iubito in absenta ta
C ………………… B7
Ca o despletire de cires amar
Em ………….. D
Din copilarie n-a mai nins asa
C ………………….. B7
Dac-ai fi cu mine am fugi pe cai.

G                        D
Ninge cu argintul coamelor de cai
C                          B7
Ninge ca o nunta veche la fereastra
G                          D
Dac-ai fi cu mine astazi cu alai
C                            B7
Am porni iubito catre nunta noastra.

2.Parca tot pamantul e-nvelit de cer
Prins de odiseea fulgilor de nea
Azi mi-I dor de tine ca un mesager
Urmarit de viscol si absenta ta.

3.Ca si cum ar curge vremea inapoi
Sa imparta iarasi doua vesnicii
Ninge cu duminici, ninge intre noi
Cei pierduti in lume, singuri si copii.

4.Dac-as stii pe unde este umbra ta
Azi pe sub zapada ti-as sapa tunel
Si-am reface lumea cum a fost candva
Intr-un vis cu sanii si cu clopotei.

Care ai coraj ?
Care ţi-ai putea găsi câteva fante de timp printre scorţoşenia faliilor lumii ce ne striveşte rosto-golindu-ne printre popicele bucuriilor noastre, tot mai rare, cu fiece nouă aruncare ?
Care ai mai putea încerca o dată pe săptămână, într-o sară de duminică, să vezi cum e să falsezi delicat, haios şi personal de fromos pentru colega de cameră ?

Viq
(la postare, nu la versuri)