Zambeste ! Maine va fi mai rau !

Am mai zis si, daca n-am zis-o, o repet : nu e bine.
E rau.

„După alegeri, guvernul va avea decizii foarte grele de luat pentru că bugetul din 2015 trebuie să se închidă cu un deficit de 1,4% din PIB. Înseamnă o sumă pe care fie trebuie să o colecteze în plus, fie să o taie de la cheltuieli, fie un mix. Ne aşteptăm la creşteri majore de taxe sau la reduceri masive de cheltuieli, în funcţie de viziunea noului executiv. În orice caz, 2015 va aduce schimbări majore de politică fiscal-bugetară“
(Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal)

E aproape.
E acilea !
Chestie de luni de zile, nu mai mult.
Pe unde va scoate guvernul viitor camasa de sarbatoare ?
Va spun eu : n-o va scoate.
O va pune.
Dar nu pe el, ci pe contribuabil.
Si nu cea de sarbatoare ci pe cea de forta.

Partea sinistra a lucrurilor e acceptarea acestei “politici” de catre masele de alegatori fara reactie si ingrijorare.
Vorba unui cunoscut de prin anii ’80 : “La urma urmei… iti da, nu-ti ia !”
Un bob zabava : o sa-ti ia de o sa-ti iasa pe nas !
Nas, gat si urechi, sa fie ORL-ul complet.

O persoana simpla, cu cap la cap, ar raspunde situatiei la fel de simplu : statul aduna bani prin taxe, deci e normal sa si dea din ei, inclusiv prin mariri si indexari. Si majorari. Si cresteri.
Una care are si altceva decat rumegus in respectivul cap si-ar pune intrebarea :
“Mai nene, dar nu e mai simplu sa NU mai ia decat sa ia si apoi sa dea ?”

De ce aceste “cresteri” de venituri nu se fac de catre guvern prin simpla scadere de taxe si impozite ?
Raspunsul posibil (chiar probabil) de pe malul stang al gandirii ar fi ca majoritatea covarsitoare a celor ce urmeaza sa primeasca, respectiv persoanele cu dizabilitati, persoanele sub ingrijire, copiii (alocatiile) si mai cu seama “ghiuleaua-de-picior” – pensiile, sunt complet, sau macar in cea mai mare parte, neimpozitate deja.
Pensia medie e 844 de lei, impozitul incepand sa fie calculat la ce este peste 1000 de lei.
Prin urmare e simplu : aplicand mariri de venituri prin scaderea impozitului, beneficiarii nu vor fi cei mai sus enumerati, ci cei care produc si obtin venituri din munca.
Cu alte cuvinte ar fi recompensata munca.

Pe cand in maniera in care actioneaza guvernul Plagiatorului, cei ce produc urmeaza doar sa plateasca mai mult ca sa beneficieze cei ce doar consuma.
Drept principiu fundamental al stangii, aceasta maniera de gestionare a valorilor economice ale unei societati nu are decat o singura finalitate : esecul.

Viq

Vinovatele tăceri !

Scrisoarea lui Moise Guran toarnă acid la baza rănii SIE.

“Tăcerea ta este una vinovată şi, mai important, prelungeşte, peste timp, o vinovăţie pe care poate nu o mai ai. Comunicatul pe care l-ai dat azi e un alt mod de a tăcea. Nu este admisibil ca, după ce şeful statului (…) acuză un serviciu românesc de informaţii că ar fi încălcat Constituţia, acesta să spună că e secret ce a făcut şi că nu comentează.”

Personal (așa cum am menționat de fapt la momentul cu pricina) cred că dimensiunea problemei excede cu mult alegerile prezidențiale și, în contextul extern actual, stă la baza unui cutremur de foarte mari proporții. Practic, dacă lucrurile stau atât de grav cum se vede acum, (și am toate motivele să fiu tot mai convins că așa stau – evitarea asumării răspunderii de către SIE fiind o dovadă mai mult decât grăitoare) practic întreaga perioadă postdecembristă am fost sub cizma rusă, am fost niște înfiltrați extrem de bine mascați în NATO și blocul politico-economic vestic. Coada de topor a lui Putin.

Masca democrato-umanoidă a fost întreținută cu grijă și efort prin simulacre de pseudo-alegeri care să dea impresia libertății și mai cu seamă printr-o fățărnicie absolut siderantă a multor reprezentanți de vârf ai politicii românești care au jucat un teatru de mare artă în fața occidentalilor.
Accidentele inerente au constituit riscuri asumate și au fost rezolvate majoritatea fără scurgeri.
Episodul Milică Constantinescu a fost cred un moment de acest gen, aparențele democratice fiind salvate in extremis. Capitularea “forțosului” prosop a fost fals considerată de observatori drept un eșec în fața “sistemului”, în fața unui grup de tâlhari, actualul GIOP. Dar din noua perspectivă se pare că e vorba de un alt “sistem”, de un grup de altă factură cu obiective de cu totul alte dimensiuni în raport cu care interesele GIOP sunt găinării penibile.

Cel mai probabil au avut în vedere aceeași schemă de lucru și cu marinarul.
În prima perioadă, deși nebunul tulbura apele, lucrurile păreau să rămână oarecum sub control.
Însă în ultimile 20 de procente ale mandatului (mandatelor) este tot mai clar că ceea ce Băsescu a reușit să sădească în unele compartimente a început să dea rezultate. Justiția a făcut ravagii în rândurile penalilor și continuă pe o pantă ascendentă. E știut faptul că cu cât pică granguri mai mari cu atât se creează premise pentru căderea altora și mai mari decât ei. În treacăt fie spus, faptul că frontul tâlharilor cam coincide în linii mari cu frontul antidemocratic nu este deloc întâmplător, dar e și motivul pentru care a fost ușor de indus eroarea de mai sus.

Cel mai probabil inițial nu s-au gândit că Băsescu va ajunge până aici. Nu și-au închipuit că o să aibe curajul să slobozească în public acuzații și suspiciuni de o asemenea magnitudine. După o vreme au fost siliți să ia în calcul și o asemenea posibilitate, probabil pe măsură ce sprijinul pe care a început să-l aibă din partea unui segment sincer prodemocratic și prooccidental a început să fie tot mai consistent.

“..Şi, cel mai important, nu vreau, Serviciule Secret, să mă întreb dacă nu cumva eşti creatorul monstruos al unor personalităţi pe care le-ai setat şi le-ai ajutat să ajungă în fruntea ţării, ca să le poţi controla şi prin ele să controlezi ţara pe care tu, Serviciule Secret, trebuie să o slujeşti.”

Am sentimentul teribil că nu e nimic nou.
Mizeria antidemocratică a colcăit sub masă tot timpul dar deasupra noi vedeam ce era curat și frumos.
Acum Băsescu pleacă și ne pune pe masă monstruozitatea asta !

O mâncăm noi pe ea sau ne mănâncă ea pe noi ?

Viq