Daily Archives: noiembrie 5, 2011

Unghia lungă a degetului mic

Aseară mi-am tăiat unghiile.

Mă deranjau pur și simplu și-am ajuns la concluzia că trebuie să le dau jos. Era mult mai bine fără. Nu se mai adună mizerie, scade șansa de a cultiva microbi, bacterii și alte animale domestice pe care casa omului nu ține neapărat să le propășească fără să mai vorbim de reacția celorlalți la „negru sub unghii”.

Asta mi-a adus la pachet și filozofica întrebare: de ce trebuie să-mi tai unghiile? N-ar fi normal ca ele să nu-mi crească dat fiind faptul că nu le mai folosesc? Nu crează funcția organul? Nu ar fi normal ca acele excreșcențe ale animalului care nu folosesc la nimic să dispară odată cu nemaifolosirea lor?

Împotriva tuturor inferențelor logice și a tuturor limitelor mental autoimpuse unghiile mele continuă să-mi crească inutil. Este cumva descurajant cînd anumite părți din tine se încăpățînează să urmeze o traiectorie pe care tu nu o agreezi deloc.

Și ce naiba înseamnă asta? Că încă mai am nevoie de unghii? Ca să ce cu ele? Nu mă mai scobesc cu unghia de la degetul mic între dinți – folosesc scobitoarea sau ața dentară. Nu mai sap în țărînă după rădăcini ca să-mi astîmpăr foamea –  folosesc tractorul și cultiv culturile care-mi asigură subzistența. Nu mă mai apăr cu ele de dușmani –  folosesc arme economice sofisticate. (Le mai foloseam ca ace de pick-up (total neregulamentar) cînd se uzau alea clasice dar azi pick-up-urile sînt marfă pentru colecționari cînd orice puști de grădiniță știe și poate să asculte mp3-uri.)

Ceva nu e în regulă cu evoluția umană. Mai sînt chestii care așteaptă explicații de la oamenii de știință. Mai sînt mistere care așteaptă elucidarea. Pe lîngă neutroni, gravitroni, bosoni și alți oni ne sîntem datori cu o explicație mult mai stringentă, mai aproape de propria piele, privind creșterea unghiilor personale. Eu cred că este foarte important. Mai important decît criza mondială, decît dihotomia stînga-dreapta, intelectual-miner, stomac-creier, decît atracția inexorabilă a tiparului Loda către zonele neexplorate încă ale animalicului-uman.

Cînd credeam că am terminat-o cu filozofia unghiilor de la mîini mi-am aplecat privirea în jos și, fir-ar a naibii majestatea mea, … am dat peste unghiile de la picioare.

Nu voi începe o nouă discuție filozofică. Mi-a ajuns unghia-n gît. Pe lîngă unghii avem și justiție în România. Ne folosește la fel de mult. Urmăriți articolul următor.

Fil

UpDate : urmariti articolul urmator… editia de pranz 😀 😀 😀
Viq