Monthly Archives: decembrie 2011

Pentru USL veștile proaste continuă

Ultimul sondaj IMAS aduce alte vești proaste pentru opoziție. Poate cel mai important aspect, în afară de scăderea dramatică a încrederii populației în Victor Ponta, o reprezintă scăderea cotei electorale a USL în București și în Moldova.

Dacă alegerile s-ar ține acum, USL ar reuși să câștige doar 50,8% din voturi deși la începutul lunii noiembrie avea o cotă de peste 63%. Același lucru și în Moldova unde USL de abia reușește să adune 51%. Singura regiune unde USL stă cu adevărat bine este Muntenia unde cota electorală a opoziției rămâne la 59%. Căderea USL în București este importantă pentru că ea demonstrează că PDL are șanse să recupereze din redutele electorale pierdute.

Cât privește cota de încredere în liderii opoziției, Victor Ponta s-a prăbușit efectiv fiind cotat în prezent cu 19,6%. Crin Antonescu este aparent beneficiarul acestei căderi a președintelui PSD, fiind cotat cu 27.1% încredere. Președintele PNL a avut norocul de a fi mai puțin vizibil în ultima perioadă și nu a jucat rolul tenorului în dramoleta înlocuirii lui Mircea Geoană de la președenția Senatului. Chiar dacă a fost instigatorul acestei mișcări, Crin Antonescu nu a fost în prim planul luptei. În schimb, Victor Ponta, care a fost extrem de vocal, a reușit contraperformanța de a dovedi opiniei publice că este chiar mai prost decât președintele de o noapte, Mircea Geoană.

Această scădere a încrederii în președintele în exercițiu a PSD va avea consecințe importante în viitor. Sondajul IMAS confirmă o evidență: opoziția nu are lideri de natură să tragă în sus candidații la viitoarele alegeri parlamentare. PNL nu contează în competiția pentru oferirea viitorului premier. Crin Antonescu și-a și exprimat preferința pentru a candida la președenție iar PSD nu va fi oricum de acord să dea acest post partidului mai mic din alianță. Dar în condițiile în care partidul și președintele formațiunii scad dramatic în preferințele electoratului, PSD se va vedea nevoit la un moment dat să facă o alegere: îl păstrează pe Victor Ponta în funcția de președinte sau se reorientează spre un nou lider în speranța că o nouă conducere va produce un salt în sondaje înainte de alegeri. De această decizie va depinde până la urmă și viitorul PNL în USL.

Și pentru a demonstra încă o dată cât de departe de realitate este actuala conducere a USL, Avangarde, institutul de casă al lui Dan Voiculescu, a dat publicității un sondaj în care alianța se află cocoțată la 59% în preferințele electoratului. Un rezultat așteptat din moment ce cu două zile în urmă, Dan Șova (artizanul nefericitei excluderi a lui Mircea Geoană din PSD) anunța existența acestui sondaj. Sondajul Avangarde este bun doar pentru a nu strica Revelionul liderilor USL căci valoarea sa electorală este zero. Sondajul are însă un alt rol: acela de a arăta opiniei publice faptul că liderii opoziției nu vor să recunoască evidențele electorale. Ceea ce până la urmă este un lucru bun căci îi arată pe aceștia în toată splendoarea incapacității lor. După ce au refuzat să recunoască existența crizei financiare europene, după ce s-au năpustit în apărarea repetenților de la Bacalaureat, aceștia nu vor să vadă că propriile lor acțiuni îi fac ineligibili.

Clemy

Încă un pas spre însănătoșirea învățământului românesc

Noul rector al Universității București, Mircea Dumitru, declara ieri într-un interviu acordat Hotnews că este posibilă reintroducerea examenelor de admitere la anumite facultăți. O măsură care cred că se impune atâta timp cât învățământul liceal și bacalaureatul nu reușesc să facă o triere sănătoasă a celor care doresc să urmeze o carieră universitară.”Pe măsură ce Bacalaureatul va deveni un examen național concludent, probabil că nota de la Bacalaureat – reflectând exact nivelul de cunoștințe și de competențe ale absolvenților de licee – va putea fi o garanție și a capacității viitorului student. Dar până atunci, dacă ne uităm la universități care au un renume și care își merită acest renume, vedem că testele de admitere în acele universități din afară sunt teste foarte severe, foarte serioase. Asta nu înseamnă că urmărim neapărat un învățământ elitist, nu înseamnă că nu ne îndeplinim sarcina pe care o avem față de societate, dar eu cred că sarcina ți-o achiți bine față de societate dacă pregătești niște oameni care mai târziu vor prelua lucrurile acestea și le vor face bine, nu dacă le dai o diplomă pur și simplu numai pentru că au trecut timp de trei ani sau timp de cinci ani prin universitatea respectivă„, a precizat noul rector.

Extrem de adevărat. La facultățile de renume din SUA de pildă nu intră oricine. Iar în complicata ecuație a admiterii sunt luate în considerare atât media notelor de liceu dar și a unui examen național care măsoară cunoștințele generale ale candidaților. Același lucru este valabil și pentru programele de masterat și doctorat. Iar ideea care stă la baza acestei severități o constituie faptul că viitorii absolvenți vor deveni profesorii și cercetătorii de mâine, adică viitorul națiunii.

Situația nefericită a învățământului superior românesc nu este nouă dar de abia acum se discută fără ocolișuri despre acest lucru. Calitatea studenților a scăzut continuu în ultimii ani. Și mă refer aici chiar și la acei studenți care ajungeau să urmeze cursurile la zi ale unei facultăți dintr-un centru universitar cu vechime (București, Cluj, Iași, Timișoara). Printre cauzele care au determinat deteriorarea sistematică a sistemului de învățământ superior s-a aflat și scăderea fondurilor bugetare. Cu cât centrele universitare au început să apară ca ciupercile după ploaie, cu atât banii de la buget s-au împuținat. Soluția aleasă de rectorii universităților a fost introducerea locurilor cu taxă care au permis admiterea unor studenți mediocri dar cu posibilități materiale și care țineau totuși să obțină o diplomă cu „ștaif” de la o facultate de stat. Creșterea numărului de locuri în învățământul superior a mers mână în mână cu scăderea standardelor în învățământul general. Noul rector al Universității București se arată înspăimântat despre controversa națională iscată de procesul vrăjitoarelor din Ilfov și punea această controversă pe seama lipsei de cultură ștințiifică a populației. Nu doar cultura științifică este în suferință în România (căci pun pariu că o proporție sănătoasă a românilor încă crede că soarele se învârte în jurul pământului) ci cultură în general. Școala românească produce de peste un deceniu analfabeți cu diplome care au probleme în a scrie și a se exprima corect în limba maternă. Ultimul deceniu a cunoscut o inflație de juriști, economiști, finanțiști, experți în comerțul exterior și în relații publice, jurnaliști, etc. care nu au nimic în comun cu specialitatea care este înscrisă pe diploma de absolvire și există un punct în care acest val de așa ziși specialiști devine un pericol pentru viitorul țării. Această situație trebuie să înceteze iar Daniel Funeriu are marele merit de a fi avut curajul să intre cu buldozerul în mușuroiul de mizerii al învățământului românesc.

Clemy
PS: mă aștept ca USL să critice și această idee. În fond dacă Victor Ponta și Crin Antonescu au fost în stare să deplângă faptul că leneșii nu au putut copia la examenul de bacalaureat de ce nu ar protesta dumnealor și împotriva ideii reintroducerii examenelor de admitere în facultăți.