Daily Archives: ianuarie 12, 2012

Decizie istorică a CCR

Curtea Constituțională a respins ieri sesizarea USL privind constituționalitatea Legii răspunderii magistraților potrivit căreia judecătorii și procurorii care greșesc intenționat să poată fi sancționați de un nou organism, Inspecția judiciară.

Măsura a fost atacată furibund de judecători și procurori care au acuzat că noua lege le încalcă independența dar după scandalurile ultimilor ani, atacurile corpului juridic pălesc în fața cu realitatea.

Respingerea contestației este un pas enorm pentru curățirea justiției românești și dovada clară că CSM nu a fost în stare să reformeze sistemul. Degeaba sancționa CSM formal un judecător sau procuror (cazul judecătoarei Elena Turcu prinsă beată la volan este de notorietate) la presiunea opiniei publice dacă colegii judecători îi repuneau în funcție. Judecătorii care lasă liberi infractori periculoși sau care scot bazma curată diverse beizadele, cei care acceptă certificate medicale eliberate de un ginecolog în cazul în care inculpatul este bărbat (vezi cazul SOV) nu pot fi eliminați din sistem decât în urma unei legi a răspunderii magistraților.

CSM nu a scos un cuvânt pe marginea acestei decizii a Curții Constituționale, așa cum nu a avut nici o opinie în cazul deciziei CEDO. Această tăcere vinovată a CSM demonstrează impotența acestui organism care nu a fost capabil să acționeze ca un anticorp al sistemului juridic.

Cât despre perdanții politici ai acestei decizii, USL, nu a avut până la această oră nici o reacție.
Acestei decizii istorice a Curții Constituționale (judecătorii au votat în unanimitate pentru respingerea contestațiilor) presa românească i-a acordat spații relativ reduse preocupată fiind de decizia aceleiași curți privind soarta câinilor vagabonzi sau de scandalul care înconjoară noul proiect al Legii Sănătății.

Și bineînțeles, presa a dat atenție scandalului arestării polițiștilor acuzați de corupție și luare de mită. Cele două episoade, arestarea polițiștilor și decizia CCR, fac parte dintr-un tablou care macină încrederea populației în organismele statului. Când cei care sunt plătiți să apere ordinea publică iau taxe de protecție de la tarabagii la prostituate și când judecătorii care sunt chemați să apere legea, care ar trebui să fie egală pentru toți, decid în funcție de interese străine de litera și spiritul legii și de dovezile de la dosar, coloana vertebrală a statului de drept este ruptă.

Sigur, se vor găsi voci care vor încerca să susțină că înregistrările care au dus la arestările celor 15 polițiști au încălcat drepturile omului și că celor acuzați nu li s-a respectat prezumția de nevinovăție. Succesul unei astfel de tactici va fi însă relativ modest. Cu astfel de specimene purtătoare de șapcă și epoleți românul este mai mult decât familiarizat. În fond acțiunea ar putea fi extinsă și la alte secții de poliție din București și din marile orașe cu rezultate asemănătoare.

Dacă sistemul juridic a încălcat în ultimii ani drepturile omului, nu a fost cazul „victimelor” de genul polițiștilor arestați sau a marilor afaceriști care s-au îmbogățit din furt, ci drepturile plătitorului de taxe și impozite, ale omului simplu care a văzut cum justiția are un taler pentru cei puternici și o cu totul altă unitate de măsură pentru amărâții care se fac vinovați de diverse infracțiuni mărunte.

Clemy