Daily Archives: martie 2, 2012

De la Bruxelles cu dragoste

Să-l lăsăm pentru o zi în pace pe Crin Antonescu și aventurile sale locative, și să ne uităm puțin la ce s-a întâmplat la Consiliul European și la reacțiile pe care cele petrecute acolo le-au avut în România.

În primul rând România a dovedit că are o voce care este ascultată pe plan european. Așa se poate traduce faptul că Olanda a admis în cele din urmă că România și Bulgaria vor trebui să primească un răspuns privind integrarea în spațiul Schengen și că Serbia a fost acceptată să înceapă negocierile de aderare doar după ce Belgradul s-a angajat să își modifice atitudinea față de propriile minorități. În plus, președintele Băsescu a semnat în numele României tratatul de guvernanță fiscală.

Pentru orice observator cât de cât atent ieri România a reușit un important succes pe plan internațional. Un succes al cărui impact va fi reflectat relativ curând în viitoarele cercetări sociologice.

Nu această observație a făcut și Victor Ponta care s-a apucat să îi trimită o scrisoare deschisă premierului Ungureanu, scrisoare în care regretă absența acestuia de la Consiliul European și se angajează în numele USL să introducă modificări legislative și constituționale care „să elimine confuzia” privind reprezentarea României în străinătate.

Confuzia nu se află la nivel legislativ ci în mintea domnului Ponta. Căci potrivit Constituției șeful statului este președintele țării, ales prin vot direct și popular, și nu premierul care este numit de președinte și validat prin votul Parlamentului. E drept că în învestirea guvernlui Ungureanu opoziția nu a avut nici un merit dar asta este o cu totul altă chestiune.

Să revenim însă la epistola junelui Ponta care după ce anunță că s-a consultat cu Crin Antonescu și cu alți colegi (și am dubii că această consultare cu colegii din PSD a avut loc din moment ce domnia sa a fost contrazis în mod public de Titus Corlățean și Adrian Năstase în chestiunea sârbă) să susțină un proiect de modificare a Legii 590/2003 privind „tratatele, pentru a clarifica rolul președintelui și, respectiv, al premierului în ceea ce privește semnarea tratatelor în numele României„, „clarificarea cadrului legal cu privire la cum vor participa, în numele României, la Consilii europene sau alte reuniuni externe, președintele și, respectiv, premierul, astfel încât să nu existe suprapuneri de roluri„, „interzicerea, pentru viitorii președinți ai României, în virtutea neutralității stabilite de Constituție, a participării la ședințe politice ale grupurilor politice sau ale partidelor politice, atât pe plan intern, cât și în străinătate„. Și, bineînțeles, că același președinte al PSD își exprima speranța că premierul să susțină aceste modificări.

Legea la care face referire domnul Ponta a fost inițiată de guvernul Năstase și a fost votată și de domnul Ponta și de atunci până recent nu și-a pus nimeni problema modificării acesteia. Problema reprezentativității pe plan internațional a apărut doar după ce USL, prin vocile domnilor Ponta și Antonescu, au început să conteste atribuțiile de reprezentare ale președintelui pe plan internațional.

Victor Ponta încearcă o manevră neîndemânatică dar care este menită să îi asigure lui Crin Antonescu rolul pe care și-l dorește, acela de președinte decorativ, fără preocupări statale, care să fie eventual votat de Parlament (căci este îndoielnic că liderul PNL va reuși să câștige o competiție electorală națională) și care să guverneze țara din studiourile Antenei 3. Acesta este primul scop. Cel de-al doilea vizează problema spinoasă a încetării grevei parlamentare din care PSD nu știe cum să iasă. Victor Ponta ar vrea ca premierul, care abil a invitat opoziția la consultări, să-și însușească din proiectele legislative ale opoziției și, astfel, să ofere ocazia USL să se întoarcă la lucrările legislativului pentru a vota măsuri legislative pe care se presupune că le-a inspirat. Ultimul scop, și nu cel mai puțin important, a vizat fără doar și poate limitarea impactului mediatic al politicii externe dusă de președinte și de guvernul Ungureanu, invalidarea semnării tratatului fiscal pe motivul nereprezentativității corespunzătoare și, pe cale de consecință, să continue opoziția USL față de măsurile pe care România va trebui să le adopte ca urmare a semnării acestui document. Am serioase îndoieli că scrisoarea liderului PSD își va atinge scopurile declarate. Din contra, manevra este într-atât de transparentă încât nu face decât să-l arate pe Victor Ponta drept un președinte de partid depășit de situație și care deși se laudă cu doctoratul în drept, nu înțelege nici litera și nici spiritul Constituției.

Există însă încă un aspect care merită subliniat. „Secunzii” lui Traian Băsescu în acest important succes internațional au fost premierul Ungureanu și ministrul de externe Cristian Diaconescu, doi oameni care au fost forțați să părăsească PNL-ul, respectiv PSD-ul. Contrastul dintre aceștia și actualii lideri ai opoziției, Crin Antonescu și Victor Ponta este unul major și neliniștitor pentru aceștia din urmă este faptul că acest contrast va începe să fie perceput atât la nivel de partid cât și la nivel electoral.

Clemy