Monthly Archives: martie 2012

Liberalul Frunzăverde și indiscreta campanie a domnului Blaga

Plecarea lui Sorin Frunzăverde din PDL a dat ocazia vechii gărzi să iasă la rampă și să încerce să preia frâiele partidului. Mihaela Popa vorbea ieri chiar de organizarea unui congres extraordinar în care Emil Boc să își dea demisia. În același sens s-a exprimat și Vasile Gherasim care susținea tot ieri că „în zilele următoare va trebui să convocăm chiar un Congres Extraordinar al PDL, care să aleagă conducerea partidului … dacă Emil Boc își depune mandatul, asta nu înseamnă că am rezolvat problema, nouă ne trebuie o conducere fermă, e o părere personală și să nu mi-o luați ca un punct de vedere al PDL„. Iar în locul lui Emil Boc ar urma să fie votat probabil liderul vechii gărzi, Vasile Blaga. Vechea gardă și-a concentrat ieri tirul nu doar asupra lui Emil Boc dar și asupra premierului Ungureanu. Portavocea nemulțumiților față de premier a fost, ca mai întotdeauna, Cezar Preda, care declara „Premierul Ungureanu nu are nicio problemă cu PDL. Partidul are o problemă cu președintele Emil Boc și cu cei care reprezintă partidul în coaliția de guvernare, unde se întâlnesc și cu premierul […] Trăim numai minciuni, numai promisiuni și nu s-a făcut nimic […] Eu consider că este una dintre cele mai grave situații ale PDL, din anul 2000 încoace„. Chiar mă întrebam când vor începe reprezentanții vechii gărzi să-l atace fățiș și pe președintele Băsescu. Iată că acest moment a venit.

Problema oamenilor strânși în jurul lui Vasile Blaga este relativ simplă: domniile lor doresc să conducă partidul dar să nu fie implicați nici în acțiunile electorale, nici în deciziile guvernamentale impopulare și să utilizeze fondurile bugetare pentru propășirea clienților politici din teritoriu. Cu alte cuvinte să facă toate învârtelile fără să își asume nici o răspundere concretă. A i se imputa starea actuală a partidului lui Emil Boc este absolut nedrept. Domnul Boc a fost până nu demult premier și preocupările sale nu vizau în primul rând problemele organizatorice ale partidului. Degeaba acuză azi prin interpuși Vasile Blaga starea jalnică a PDL înaintea campaniei pentru alegerile locale, din moment ce în calitatea sa de membru al comisiei pentru organizarea alegerilor a refuzat să se implice în mod direct. Și ce ar putea face Vasile Blaga în calitate de președinte al PDL dacă, să presupunem, un astfel de congres extraordinar ar avea loc? Se va opune pe față președintelui și premierului în speranța că va obține, fie fonduri pentru pomeni electorale prin șantajul că se va alătura opoziției la o eventuală moțiune de cenzură, sau va încerca să își negocieze, probabil fără succes, o participare modestă în viitoarea guvernare alături de USL? Opoziția fățișă nu va aduce voturi suplimentare, apărarea în continuare a oamenilor cu pete este prost văzută de propriul electorat iar pentru pomeni electorale pur și simplu nu mai sunt bani. Acestea sunt evidențe pe care oamenii vechi din PDL, în special cei proveniți din vechiul PD, nu le înțeleg.

Să lăsăm însă momentan problemele intestine ale PDL pentru că am presimțirea că vom mai avea ocazia să discutăm despre ele și să vedem cum a reacționat PNL la anunțul domnului Frunzăverde.

Crin Antonescu, acest factotum al liberalilor, declara ieri că venirea în partid a lui Sorin Frunzăverde reprezintă un câștig pentru opoziție. „PNL câștigă un politician de calibru, un om care este, indiferent de funcțiile sale, un lider politic, pentru că are identitate, pentru că are cultură politică și pentru că are forța de a-și respecta această identitate și de a urma această cultură„, a declarat ieri Crin Antonescu. Sorin Frunzăverde nu este un om politic de calibru (și nici nu a fost vreodată) și probabil că nu ar fi trecut de partea opoziției dacă nu ar fi fost speriat de posibilitatea ca DNA-ul să îl ia la întrebări într-un dosar complicat de mită și trafic de influență. Dar partea cea mai frumoasă a reacției liderului PNL a vizat răspunsul la întrebarea dacă nu se teme că venirea alături de liberali a lui Sorin Frunzăverde nu intra sub incidența traseismului politic. Iar Crin Antonescu care altfel vituperează ori de câte ori un parlamentar sau primar al opoziției se alătură PDL sau UNPR, a susținut că „acuzațiile nerușinate de traseism la adresa lui S. Frunzăverde nu stau nicicum în picioare„. Traseismul, în concepția domnului Antonescu, este traseism doar atunci când cineva pleacă din partidul propriu și nu când partidul se îmbogățește cu un personaj dubios ca Sorin Frunzăverde.

Și dacă PNL l-a primit cu brațele deschise pe Sorin Frunzăverde, colegii din PSD au fost extrem de discreți. Nici nu este de mirare că nu s-a repezit nici un social-democrat de frunte să salute venirea în rândurile opoziției a președintelui Consiliului Județean Caraș-Severin. Și asta din mai multe motive. În primul rând pentru că PSD are proprii oameni aflați în atenția DNA pe care încearcă să îi scape de brațul lung al legii și, deci, nu au nevoie și de problemele unui transfug de la PDL. În al doilea rând, așa cum am mai spus, venirea lui Sorin Frunzăverde complică situația candidaturilor pentru alegerile locale din Caraș-Severin. În al treilea rând, probabil pentru că PSD ar fi dorit să fi fost atenționat din timp de intențiile lui Sorin Frunzăverde și ale PNL. Căci toată acțiunea liberalilor și promovarea agresivă a proaspătului liberal Frunzăverde, sunt încă un afront la adresa oamenilor din teritoriu ai PSD, oameni care au fost cu greu calmați de Victor Ponta. Cine garantează că PNL nu va acționa în aceeași manieră și în alte județe aruncând astfel în aer și alte algoritmuri locale?

Există momente în politică în care un câștig de moment este o catastrofă pe termen mediu și lung iar această lecție va fi probabil învățată în curând și de PNL.

Clemy

Opoziția se îmbogățește cu Sorin Frunzăverde

Anunțul trecerii lui Sorin Frunzăverde alături de opoziție, mai precis alături de PNL, a luat prin surprindere conducerea PDL. Se pare că intențiile președintelui Consiliului Județean Caraș Severin erau relativ cunoscute din moment ce presa susține că sa-u purtat intense negocieri pentru ca fostul ministru să rămâna în rândurile coaliției guvernamentale. Dar indiferent cine a purtat aceste discuții în interiorul PDL și indiferent care au fost propunerile făcute domnului Frunzăverde, acestea nu au fost de natură să îl convingă să își schimbe opinia. Dar în acest context tentativa de a-i forța mâna premierului pentru a aloca fonduri suplimentare în teritoriu capătă noi valențe. Sorin Frunzăverde a cerut probabil deschiderea băierelor pungii electorale guvernamentale ca o condiție sine qua non pentru rămânerea în PDL.

Dar nu cred că lipsa fondurilor guvernamentale a fost principala rațiune pentru care fostul baron al PDL a plecat cu arme și bagaje la PNL. Motivul principal pare a fi legat cu activitatea DNA din ultima vreme, în special cu ancheta legată de fostul judecător al Curții de Apel Timișoara, Cătălin Nicolae Șerban, caz în care a fost arestată și o cunoștință a domnului Frunzăverde, Marian Mihăilă, omul de legătură pentru mitele judecătorului Cătălin Nicolae. Ancheta în acest caz merge înainte și după arestările de la Bistrița, împotriva cărora a hăulit Ioan Oltean, Sorin Frunzăverde a început probabil să nu se mai simtă în siguranță.

Sorin Frunzăverde acuza încă din 2010 „statul polițienesc”, se număra printre cei care tot sperau într-o „deschidere” către opoziție și, mai nou, s-a aflat printre cei care s-au împotrivit numirii lui Mihai Răzvan Ungureanu în fruntea Guvernului. „Este atipic să numești un șef al Serviciilor în funcția de premier, cu atât mai mult cu cât Mihai Răzvan Ungureanu a plecat de la Ministerul Afacerilor Externe ușor șifonat, dar reabilitat ulterior de Traian Băsescu”, declara la începutul lunii februarie Sorin Frunzăverde, o declarație care anunța mișcarea de acum.

Nu am să plâng cu lacrimi amare nici plecarea din PDL a domnului Frunzăverde și nici a primarilor și parlamentarilor PDL grăbiți să îl urmeze în speranța că în USL vor beneficia de protecția împotriva legii și de viitoare pomeni financiare bugetare. Plecarea lui Sorin Frunzăverde este până la urmă o binecuvântare pentru democrat-liberali care poate că pierd un potențial președinte de Consiliu Județean și câțiva primari dar care pot în cele din urmă să scape de balastul format din vechea gardă a PD. Și aș adăuga că cu cât PDL se descotorosește mai repede de astfel de personaje dubioase și a căror contribuție politică tinde către zero, cu atât democrat-liberalii vor avea șansa să înfrunte turbulențele care se anunță.

Și dacă PDL se confruntă cu un set de probleme, asta nu înseamnă că sosirea lui Sorin Frunzăverde în interiorul PNL, și implicit al USL, va fi o mană cerească pentru opoziție. Problemele cu justiția ale lui Sorin Frunzăverde vor continua chit că acesta se declară democrat-liberal sau național liberal. Iar liberalii, și colegii lor de alianță, vor trebui să justifice cumva primirea unui personaj pe care până mai ieri îl acuzau de corupție și îl înjurau pe toate drumurile. Sigur, consecvența opiniilor și coerența în gândire și acțiune nu este un punct forte al liderilor opoziției, dar este totuși amuzant că după ce l-au înfierat pe Sorin Frunzăverde ca pe un exponent al corupției guvernamentale, să îl ia în brațe și să îl considere bun național și victimă a „opresiunii politice a regimului polițienesc” Băsescu. Ca să nu mai vorbim de faptul că intenția domnului Frunzăverde de a candida pentru un nou mandat la șefia Consiliului Județean Caraș-Severin complică și mai mult ecuația algoritmului candidaturilor în interiorul USL. Se va relua discuția asupra candidaților la Caraș pentru că acum liberalii îl vor susține pe Sorin Frunzăverde? Cum vor mai putea susține liderii USL introducerea unei prevederi constituționale care să impună demisia parlamentarilor care au candidat pentru un partid și ulterior trec la altul din moment ce nu se opun migrației parlamentare de la majoritate către opoziție? Cu alte cuvinte dacă PDL are o mare problemă odată cu plecarea lui Sorin Frunzăverde, USL se îmbogățește cu mult mai multe necazuri de care oricum nu avea nevoie. Sunt destui oameni ai USL pe care îi caută procuratura pe acasă mai avea oare nevoie opoziția și de un transfug de la PDL pentru aceleași motive?
Și înclin să cred că vânzoleala politică este de abia la început.

Clemy