Daily Archives: octombrie 24, 2012

Povestea a două accidente

În 4 decembrie 2004, Teo Peter, basistul trupei Contact, murea într-un accident de circulație provocat de un funcționar al ambasadei SUA. O tragedie categoric.

Presa românească s-a năpustit asupra subiectului, a deplâns trecerea în neființă a rockerului și l-a înfierat cu mânie proletară pe angajatul ambasadei americane care ar fi trebuit judecat cu rapiditate și spânzurat în piața publică.
Iată că însă, duminică 21 octombrie, a avut loc un alt accident în care a fost implicat un funcționar al unei ambasade. De această dată o mașină a ambasadei Rusiei a accidentat grav o tânără care se afla pe trecerea de pietoni. Un eveniment care a trecut aproape neobservat în presa dâmbovițeană.

Circumstanțele celor două tragedii sunt cât se poate de diferite: Teo Peter murea în urma coliziunii între două autoturisme, noaptea, într-o intersecție marcată îndoielnic iar tânăra aflată în comă a fost lovită de o mașină care a schimbat brusc benzile în timp ce traversa regulamentar o stradă în plină zi. Pușcașul marin implicat în accident nu a refuzat testarea alcoolemiei, diplomatul rus s-a prevalat de imunitatea diplomatică și a refuzat acelalși test.

Două sunt rațiunile pentru care cele două tragedii au fost tratate atât de diferit. În primul rând presa românească, avidă după poveștile senzaționale, s-a folosit de notorietatea lui Teo Peter. În cel de-al doilea accident victima nu este o celebritate, ci o simplă anonimă care a îndrăznit să se afle pe trecerea de pietoni într-un moment nepotrivit. Cel de-al doilea motiv ține până la urmă de lipsa de discernământ a presei românești. Presa românească a făcut atâta tapaj în cazul Teo Peter pentru că se aliniase ideii antipatiei antiamericane și anti-Bush care domina presa internațională. Nu știu cât din acest avânt critic s-a datorat dorinței prostești de a se număra printre criticii americii (văzută și atunci și într-o oarecare măsură și acum drept un semn al independenței de gândire) și cât slugărniciei față de patronii presei autohtone, oameni cu relații de afaceri în spațiul fost sovietic. În plus, în anul de grație 2004, opoziția la guvernul Năstase era cvasiinexistentă, iar premierul de atunci (aflat în prezent în penitenciar) era mai preocupat de alegerile prezidențiale și nu avea nici un interes ca opinia publică să fie interesată de respectivele alegeri.

Accidentul de duminică nu a făcut decât să cofirme deci trendul de simpatie pe care presa, prea plecata slugă a cârnățarilor patroni de trusuri media, îl manifestă în ultimul timp față de Rusia. Un trend care pornește de la cele mai înalte sfere ale guvernului și ale majorității parlamentare și care este impus ca standard de trustul media al lui Dan Voiculescu. Presa românească nu se mai adapă la contractele publicitare guvernamentale, contracte care i-au îmbogățit pe unii ziariști dar care au subminat pentru totdeauna și bruma de independență jurnalistică a mediei autohtone, dar este legată prin fire mai mult sau mai puțin invizibile de tot ceea ce înseamnă majoritate USL.

În plus, USL nu are nici un interes să facă tapaj pe marginea acestui subiect. Rusia este unul din puținii susținători ai guvernului Ponta. O reacție prea dură în acest caz ar putea duce la răcirea relațiilor între Victor Ponta și Moscova. Cât privește presa românească, ce putem să mai adăugăm? Pentru purtătorii de condeie dâmbovițeni nu este de bon ton să îți exprimi lipsa de simpatie pentru „fratele de la răsărit„, în schimb este cât se poate de acceptabil să denunți regimul băsist, pe băsiști, adică pe simpatizanții președintelui Băsescu și pe amerloci, adică pe aceia care au simpatii pro-americane.

Clemy