Daily Archives: septembrie 20, 2013

In Memoriam

Generațiile noi, și aici mă refer la tinerii fără memorie ca Purly și de-aceeași categorie cu bramburiții buimaci-bezmetici (BBB) care lovesc caldarîmul cu PET-uri umplute cu pietricele în Piața Universității în numele unei orînduiri noi – memory not included – în care nu există vinovați ci numai victime, nu există politicieni ci numai oameni care fac politică, ne reproșează pe bună dreptate pactul cu dictatura comunistă înainte de 89, mai bine zis vinovăția de a fi trăit în acele timpuri fără să dăm jos regimul criminal și corupt.

Au dreptate.

Este legitim să întrebi: dar voi ce-ați păzit? cînd în memoria ta lipsește o jumătate de secol de informații.

Ștearsă. Ecran alb. Mituri. Petre Ispirescu.

Pentru ei zorii zilelor înțelegerii și inteligenței întrebătoare au început în democrație, în libertate , sub „dictatura” Băsescu. Penru ei istoria începe după „revoluție” în realitatea disimulată a televiziunilor și nimic din ce-a fost înainte nu este realitate palpabilă cu pielea, cu unghiile, cu ochii și urechile. Tot ce-a fost înainte sînt doar niște povești care de-abia le depășesc în credibilitate pe cele cu Făt-Frumos culese de Petre Ispirescu și citite cu glas șoptit la lumina unei veioze chioare de bunici responsabili cu bunăstarea spirituală a nepoților, dac-or fi fost și ăia.

Am trimis copiii la școală și cu asta basta. I-am lăsat pe mîna unor netrebnici deprofesionalizați, lipsiți de repere morale, să-i învețe ăia cum a fost cu propria noastră istorie fără să ne gîndim că asta ne era datoria cea mai de preț. Ăia 7 ani de-acasă. I-am obișnuit să privească numai înainte cu grabă și nu le-am spus să întoarcă capul în urmă spre trecutul care necunoscut se răzbună în reluare pînă cînd este înțeles și răzbunat.

Cum să crezi că niște neica-nimeni, aciuiți în sistemul educațional comunist românesc fiindcă n-au fost în stare să facă nimic altceva folositor în viață dar rupți în gură să se chivernisească din slujba lor publică, vor fi mai competenți să le explice copiilor tăi ce-ai făcut tu pe vremea dictaturii comuniste decît ești tu care-ai trăit pe viu realitatea aia?

Cum să crezi că mass-mediile unor jigodii comuniste vor scoate la iveală adevărul despre regimul în care ele au prosperat și s-au înmulțit pînă la limita sistemului și că de-aia au forțat schimbarea?

De ce să ne indignăm acum la absurditățile pe care ni le aruncă-n față unul ca Purly care crede că tot ce are astăzi i se cuvine de drept și nu trebuie decît să întindă mîna ca să culeagă? De unde să aibă el informația curată care să-i permită să tragă concluziile corecte? Din educația lu Kati Andronescu zisă și Abramburica? De la Antena 3? Din institutul Șincai a javrei de Iliescu sau de la ONG-urile iscate pe bandă rulantă de Voiculescu?

Unde sînt mărturiile noastre? Unde este istoria adevărată pe care am trăit-o? Unde sînt reperele morale pe care ne-am bazat cînd am supraviețuit în frigul întunecat al comunismului? Din ce rahat de doi bani a fost construită această minunată lume nouă în care oameni aflați la maturitatea reproducerii, la puterea de concepție a unor noi progenituri, nu sînt capabili să se poziționeze corect în realitate, nu pot produce o minimă logică care le-ar putea asigura supraviețuirea?

Cum ar spune optimistul Băsescu: nu e totul pierdut. Mai există speranță atîta vreme cît SNSPA-ul mai produce și altceva decît Victoria Stoiciu pe bandă rulantă, de unde trag concluzia că legea CICO* este cît se poate de actuală.

Și-acum urmează povestea!

Se numește Valeriu Antonovici, născut în 1983 în Basarabia, venit să-și continue studiile în România (ce fericire că există posibilitatea asta), absolvent de SNSPA (în ciuda cyborgilor de tip Victoria Stoiciu), doctorand în științe politice (din cîte am putut eu să aflu) și purtător de cameră de filmat.

Valeriu Antonovici

Unul dintre proiectele sale se află într-un stadiu aproape de finalizare. Se numește „Povestiri din Bărăgan. Amintiri din Siberia românească” și face ceea ce simțim cu toții că ar trebui făcut: șterge praful gros de pe istoria noastră, aduce aminte tuturor celor care au uitat, au dorit să uite sau pur și simplu n-au știut, un exercițiu pe care sîntem datori să-l practicăm înainte și după cafeaua de dimineață a fiecărei zile din prezentul de kko al anului 2013.

Iată aici link-urile cele mai ușor accesibile pentru a face cunoștință:

blog: http://filmandmemorii.blogspot.ro/
Facebook: https://www.facebook.com/valeriua

Trailer

Iar mai jos urmează mesajul său la fel de actual după mai bine de un an:

luni, 14 mai 2012

Sprijin pentru proiectul „Povestiri din Bărăgan. Amintiri din Siberia românească”

Stimată doamnă/stimate domn,
Dragi prieteni,
Vă scriu pentru că știu că vă pasă. Vă scriu pentru că înțelegeți că, fără a ne cunoaște trecutul, riscăm să repetăm sau să negăm crimele abominabile comise în numele unei ideologii dezumanizate.
În urmă cu șapte luni, împreună cu Dr. Claudia Florentina Dobre, cercetător științific la Fundația „Memoria”, am început un proiect documentar ambițios – realizarea unui film despre deportările din anii negri ai regimului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. La peste șaizeci de ani de la deportarea a peste 44.000 de persoane în Bărăgan, avem încă foarte puține informații despre supliciul acestora, iar soarta lor tragică a dispărut din conștiința publică din țara noastră.
De aceea, ne propunem să realizăm o documentare care, respectând standardele internaționale de calitate și de rigoare științifică, poate fi prezentată și unui public mai larg.   Până în acest moment am realizat 15 interviuri cu supraviețuitori, am vizitat zona în care au fost deportați și am discutat cu martori. Însuflețiți de convingerea că demersul nostru este necesar și poate contribui la îmbogățirea culturii memoriei în societatea românească,  am investit din propriile fonduri peste 4.000 de euro în acest proiect (cameră video, transport, consumabile, echipamente tehnice etc).
Vedem în filmul nostru o contribuție la binele comun și nu o afacere. Vom proiecta filmul în mod gratuit în școli și universități din țară. De asemenea, intenționăm să îl prezentăm în cadrul unor conferințe științifice naționale și internaționale, urmând a-l pune ulterior la dispoziție gratuit pe internet. Interviurile cu supraviețuitorii deportărilor vor constitui o arhivă multimedia unică, cu mărturiile unor oameni care nu vor mai fi mult timp printre noi pentru a ne putea relata cele întâmplate.
Vă rugăm să ne ajutați să nu lăsăm ca nepăsarea noastră să șteargă această filă neagră din istoria națională. Avem însă nevoie de ajutorul Dumneavoastră pentru a ne duce la bun sfârșit demersul. Concret, ne sunt necesari  3.000 de euro pentru a procura o stație de editare video (un calculator performant). V-am fi recunoscători pentru orice formă de sprijin care să ne aducă mai aproape de împlinirea dezideratului nostru.Dacă am decide să lucrăm într-un studio – am avea nevoie de minim 40 de ore de muncă. Ar trebui să ținem ocupată o masă de montaj tot atâtea ore și să plătim un angajat. Astfel, dacă am lucra pe cont propriu – procurând această stație de montaj am economisi 4000 de euro și pe același echipament am putea lucra și următoare proiecte pe aceleași teme…
În speranța că vom găsi în Dumneavoastră un partener întru cultivarea memoriei celor ce au suferit în timpul comunismului, rămân al Dumneavoastră,
Dr. Valeriu Antonovici (Cadru Didactic Asociat la Facultatea de Științe Politice, SNSPA)
tel. 07222 36 919
Detalii suplimentare despre proiect găsiți mai jos
Cont bancar pentru donatori:
RO61INGB0000999901213477 RON
RO37INGB0000999901474257 EURO
RB-PJS-40 024/18.02.99; BIC(SWIFT): INGBROBU
Valeriu Antonovici, ING Bank, Office Romană, București
VREAU SĂ VĂD FILMUL ĂSTA DE LA UN CAPĂT LA CELĂLALT!

Notă de subsol:

*CICO – Căcat In – Căcat Out.

Reclame