Daily Archives: septembrie 22, 2013

Recunoașterea electorală

„Cancelarul german Angela Merkel a obţinut, duminică, un triumf personal în alegerile legislative, partidul său conservator câştigând peste 42 la sută din voturi……….
Pentru CDU, acesta este cel mai bun scor obţinut de la Reunificarea Germaniei, în timp ce Merkel este cancelar de două mandate, respectiv de opt ani.”

Multe aspecte ale politicii promovate de Angela Merkel nu mi s-au părut cele mai potrivite, mai cu seamă cele referitoare la încăpățânarea de a pompa bani (pierduți) în gaura neagră a Greciei falimentare, dar nu pot nega faptul că pe plan intern a promovat o politică economică bună.
Fapt pentru care mă bucur de rezultatul ăsta.

„Dacă acum 10 ani revista The Economist declara Germania omul bolnav al Europei, după 8 ani cu Angela Merkel în frunte starea națiunii germane este una fundamental schimbată în bine. Berlinul a dovedit că politicile de austeritate mult hulite de stânga europeană pot conduce un stat pe drumul către creștere economică durabilă, în condițiile unei piețe a muncii flexibile și reziliente. Din 2010 încoace, Germania are creștere economică an de an: 3,7% în 2010, 3,0% în 2011, și 0,9% anul trecut. În august 2013, nivelul șomajului se situa la numai 6,8%, cel mai scăzut nivel din 1990 încoace, iar deficitul bugetar înregistra cea mai mică valoare din ultimii 40 de ani.”

Doar acum câteva zile, conservatorii lui David Cameron înregistrau un salt consistent în preferințele electorale, situându-se pentru prima dată de ceva vreme cam la egalitate cu laburiștii, deși politica reformelor aplicată de premier a fost considerată extrem de dură și radicală.
În plus, se constată o schimbare foarte consistentă privind categoria de electorat care se îndreaptă către politica conservatoare. Dacă pentru Margaret Thatcher audiența era formată din persoane trecute de prima tinerețe, trecuți de nerăbdarea și fronda vârstei răfuielilor, actualmente conservatorii lui Cameron au o priză din ce în ce mai mare la un electorat mult mai tânăr.

Desigur unul din motive este și imaginea din ce în ce mai proastă a laburiștilor lui Miliband, a cărui asemănare cu Antonescu nu mă pot opri s-o fac mai mereu 😀 , dar un lucru devine din ce în ce mai clar : măsurile alea dure au produs lucru bun. Dau rezultate.
Oamenii au ajuns să perceapă efectele favorabile și odată cu asta, cei ce au avut tăria să le aplice sunt recunoscuți drept ceea ce merită.

Cel mai important semn care se transmite în acest moment, confirmat și de rezultatul Angelei Merkel, este vital a fi priceput și de noi, românii : politica de austeritate este corectă. Este o victorie a dreptei și a normalității.

Viq

Reclame

Puterea Inteligenței Emoționale

Deseori mă întrebam, precum știți, de ce are politica de stânga o așa mare receptivitate la mase.
Desigur putem trage linii simple și cataloga rapid : categoria aia e dependentă de salariile de stat și e profund motivată de dorința firească de a trăi cât mai bine.
O altă categorie, tinerii, este iresponsabilă, nu are experiența relației cauză-efect, sunt personi obișnuiți cu ideea că a primi este un drept garantat și văd existența exclusiv prin această prismă …..
….. ca altă categorie, pensionarii spre exemplu, sunt și ei dependenți și judecata le e viciată de interesul egoist … șamd.

Totuși precum observăm, filonul comunist își cam are punctele de plecare în societățile cu un nivel de trai ridicat, acolo unde oamenii o duc mai bine, unde au mai mult. Ridicarea nivelului de trai aduce cu sine și mai multă compasiune ? Îi face pe oameni mai înțelegători, mai miloși în fața lipsurilor (reale sau false ale)  semenilor ?
Dacă ar fi să contabilizăm numărul și anvergura acțiunilor umanitare, sumele adunate de organizațiile de caritate dar și numărul persoanelor care donează, foarte probabil că am putea trage o asemenea concluzie. Și dacă e așa, atunci asta ar presupune existența acestei atitudini în eu-l nostru interior profund.

Oricum ar fi însă, se pare că elementul psihologic are un cuvânt greu de spus în disponibilitatea persoanelor de a accepta mai ușor o orientare politică sau alta.
Și ar fi acest lucru chiar atât de important ?
Nu știu. Poate.
Am putea gândi că pragmatismul pur „nu prinde” așa cum nu prinde o reclamă la Toyota care conține exclusiv o înșiruire rece de date tehnice. Sau una la ciocolata care arată doar lista cu ingrediente și efectul lor benefic asupra organismului uman.
Ca să aibă efectul dorit ele arată altfel.
Reclama la Toyota îți transmite sentimentul siguranței, vitezei, bucuriei de a rula pe drumuri de munte …. vacanță …. plăcere …
Pătrățelul de ciocolată e rupt delicat de mânuțele unei domnițe pisicoase … care zâmbește cel puțin ambiguu …
Habar n-ai ce-i în ciocolata aia. Pot să fie și paie tocate. Nici nu te mai interesează de fapt !!!!!

Prin urmare mă gândesc că dacă cineva are impresia că poate „vinde” ceva, doctrina politică inclusiv, adresându-se strict rațiunii reci și insensibile, foarte probabil că este în mare eroare.
Iar dacă mai alunecă și în extrema da a încerca să bage o idelogie în capul cuiva cu ciomagul, atunci este de-a dreptul dus cu sorcova. Și devine un pericol social de altfel.

Conceptul „inteligenței emoționale” lansat cu ani în urmă de Daniel Goleman, mi se pare de o uriașă importanță pentru toate acțiunile pe care cineva le are în raport cu societatea. Și nu numai. Chiar și propria introspecție poate beneficia enorm dacă îi oferim și o asemenea perspectivă.

Reamintesc, miercuri, pe 25 septembrie, Daniel Goleman este la București.
Daniel Goleman a fost nominalizat de două ori pentru premiul Pulitzer, a fost recompensat cu premiul Washburn și cu un premiu pentru întreaga carieră acordat de către American Psychological Association. The Financial Times, Wall Street Journal și Accenture Institute for Strategic Change l-au numit pe Goleman unul dintre cei mai influenți gânditori de business. Nominalizat în topul Thinkers50 din 2011, articolul lui Goleman, „Ce ne face să fim lideri?”, rămâne cel mai solicitat articol pentru retipărire din întreaga istorie a Harvard Business Review.
Cartea sa din 1995, Inteligența Emoțională, s-a aflat pe lista de bestsellere a New York Times vreme de un an și jumătate. Inclusă în lista celor mai influente 25 de cărți de Business Management de către revista TIME, cartea a fost tradusă în 40 de limbi, într-un tiraj de peste 5 milioane de exemplare. Harvard Business Review a numit conceptul de Inteligență Emoțională (IE) drept „o idee revoluționară care spulberă paradigmele existente”

Viq

PS. Locatia initial anuntata, Hotel Intercontinental, a fost schimbata cu Palatul Parlamemtului intrucat inscrierile la eveniment au depasit estimarile initiale. Info suplimentare AICI.

NB. Uneori e buna la ceva si cladirea asta 😉