CONSTITUȚIA ROMÂNIEI – Cartă fundamentală sau OTREAPĂ?

Mi-am propus o analiză a constituției, structurată pe articole, desfășurată într-un serial.

Sunt mulți dintre cei care nu cunosc reglementările constituționale printre care și parlamentari. Dacă aceștia știu conținutul în spirit și literă, înseamnă că se comite un abuz ori de cîte ori se propun proiecte de legi, amendamente sau solicitări neconforme  cu autoritatea constituțională. Uneori  suntem în confuzie sau, din contră, în rea intenție, cu privire la respectul față de legea fundamentală.

Îmi doresc să primim lămuriri, ori analiză pe text de la profesioniști – pentru că asta îmi doresc. Cititorul să cunoască, să înțeleagă și să respecte legea fundamentală, în baza căreia se emite legislația statului.

TITLUL I: Principii generale

ARTICOLUL 1

Statul român

(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.

(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.

(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.

(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

Detalii: http://legeaz.net/constitutia-romaniei/articolul-1-constitutie

În completare aliniez

ARTICOLUL 152

Limitele revizuirii

(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.

(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.

(3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici în timp de război. 

Aviz extremiștilor, revizioniștilor și monarhiștilor !!!

MarkWilliams

Anunțuri

80 responses to “CONSTITUȚIA ROMÂNIEI – Cartă fundamentală sau OTREAPĂ?

  1. buna dimineata,
    felicitari, MarkWilliams!

    dar de ce aviz ex, re si mo_lor?
    (Aviz extremiștilor, revizioniștilor și monarhiștilor !!!)

    Parca si Basescu spunea ceva lui Pavelescu si monarhia?!
    Probabil ca la o adica se poate schimba republica in monarhie, nu?

    (Nu sint fan monarhie, dar nici nu ma deranjeaza ideea.
    Ma deranjeaza, insa, crunt cei care azi reprezinta monarhia de la regele Mihai la guno…printul Duda 😛 – si astia au adus in derizoriu notiunea de monarhie….va aduceti aminte de faimoasa poza cu regele Mihai la masa cu voiculescu puscariasul? sau regele Mihai primind in vizita la el acasa in Elvetia pe acelasi puscarias V0046-voiculescu?
    Cit de slab/neinformat/flamind/influentabil trebuie sa fii ca sa-l primesti pe abjectul absolut al acestor meleaguri – pe Goebbels-ul Romaniei?!)

    • nu se poate schimba prin REVIZUIRE. O adunare Constituanta poate face orice, inlcusiv alipire la Botswana.
      Iar DISCUTIA cu monarhistii se poate face.

  2. Daniel Funeriu scrie pe blogul lui:

    Candidatul dreptei la prezidențiale

    „Sfântul Graal” al politicii românești pare să fie acum identificarea candidatului (candidatei) dreptei la prezidențiale. Tuturor doritorilor care cred că au șanse dar și că ar putea conduce bine România le recomand să citească poezia de mai jos. Dacă nu corespund unui singur criteriu ar trebui să se alinieze în spatele celui (celei) care le îndeplinește pe toate. Succes!
    If
    If you can keep your head when all about you
    Are losing theirs and blaming it on you;
    If you can trust yourself when all men doubt you,
    But make allowance for their doubting too:
    If you can wait and not be tired by waiting,
    Or, being lied about, don’t deal in lies,
    Or being hated don’t give way to hating,
    And yet don’t look too good, nor talk too wise;

    If you can dream–and not make dreams your master;
    If you can think–and not make thoughts your aim,
    If you can meet with Triumph and Disaster
    And treat those two impostors just the same:.
    If you can bear to hear the truth you’ve spoken
    Twisted by knaves to make a trap for fools,
    Or watch the things you gave your life to, broken,
    And stoop and build’em up with worn-out tools;

    If you can make one heap of all your winnings
    And risk it on one turn of pitch-and-toss,
    And lose, and start again at your beginnings,
    And never breathe a word about your loss:
    If you can force your heart and nerve and sinew
    To serve your turn long after they are gone,
    And so hold on when there is nothing in you
    Except the Will which says to them: „Hold on!”

    If you can talk with crowds and keep your virtue,
    Or walk with Kings–nor lose the common touch,
    If neither foes nor loving friends can hurt you,
    If all men count with you, but none too much:
    If you can fill the unforgiving minute
    With sixty seconds’ worth of distance run,
    Yours is the Earth and everything that’s in it,
    And–which is more–you’ll be a Man, my son!

    Rudyard Kipling

    • Nu-i rau ce zice Funeriu. Iata si o traducere. Internetul va poate descoperi mai multe. Mie asta mi-a placut cel mai mult. 😉

      Dacă
      (Traducere de Dan Duţescu)

      Dacă eşti calm, cînd toţi se pierd cu firea
      În jurul tău, şi spun că-i vina ta;
      De crezi în tine, chiar cînd Omenirea
      Nu crede, dar îi crezi şi ei cumva;
      De ştii s-aştepţi, dar fără tevatură;
      De nu dezminţi minciuni minţind, ci drept;
      De nu răspunzi la ură tot cu ură
      Şi nici prea bun nu pari, nici prea-nţelept;

      Dacă visezi – dar nu-ţi faci visul astru;
      De poţi să speri – dar nu-ţi faci jindul ţel;
      De-ntîmpini şi Triumful şi Dezastrul
      Mereu senin şi în acelaşi fel;
      Dacă suporţi să-ţi vezi vorba sucită
      De şarlatan, ce-ţi spurcă al tău rost;
      De poţi ca munca vieţii, năruită,
      S-o faci de la-nceput precum a fost;

      Dacă-ndrăzneşti agonisita-ţi toată
      S-o pui, făr’a clipi, pe-un singur zar
      Şi, dac-o pierzi, să-ncepi ca prima dată
      Făr-să te plîngi cu un oftat măcar;
      De ştii, cu nerv, cu inimă, cu vînă,
      Drept să rămîi, cînd ele june nu-s,
      Şi stai tot dîrz, cînd nu mai e stăpînă
      Decît Voinţa ce le ţine sus;

      Dacă-ntre Regi ţi-e firea neschimbată
      Ca şi-n Mulţime – nu străin de ea;
      Amic sau nu, de nu pot să te-abată;
      De toţi de-ţi pasă, dar de nimeni prea;
      Dacă ţi-e dat, prin clipa zdrobitoare,
      Să treci şi s-o întreci, mereu bonom,
      atunci: a ta e Lumea asta mare
      şi, mai mult, fiul meu: atunci – eşti Om!

  3. Skorpy,
    Multumesc!
    De aceea am pus alaturi art.152.Cu limitele revizuirii..
    NU SE POATE REVIZUI(nu se poate modifica )

    vezi al.1
    Presedintele a citit acest text ori de cite ori a dorit sa comunice maghiarilor,secuilor neconstitutionalitatea cererii lor de separare si de impunere a limbii maghiare ca limba oficiala.

    Extremistii si de o parte si de cealalta trebuie sa inteleaga PUTEREA UNICA a cuvintului constitutional.

    Legiuitorul a adaugat EXPRES aceste limite…
    Pe care trebuie sa le respecte si revizionistii,iar mentiunea cu privire la forma republicana de guvernamint EXCLUDE monarhia.
    Parlamentarii sunt cei care trebuie sa inteleaga CORECT ce spune litera si spiritul Constitutiei,sa nu o mai faca PRES ori de cite ori le trece cite ceva prin cap.

    Personal ,nu am nimic impotriva monarhiei..desi mi se pare ceva desuet si fara eficienta ..din contra..

  4. Sa nu omitem includerea in art 152 a dispozitiei privind independenta justitiei…
    NERESPECTATA de actualul legislativ..daca ne aducem aminte cum au vrut sa subordoneze Parlamentului procurorii ,CSM-ul,Curtea Constitutionala…

    Pentru cine nu este CLAR ca au facut un ABUZ si din Constitutie OTREAPA
    incercind sa confiste puterea judecatoreasca si sa incalce principiul separatiei puterilor in stat?

    • salut Mark. Daca admitem ca sooner or later vom avea o forma federativa in UE, Constitutia va trebui sa evite orice ingradire artificiala a integrarii RO in federatie (adica exact pe dos de gandirea USL de azi).

  5. Este regretabil ca avem un Parlament diform,costisitor care ne arata tot timpul foametea de PUTERE excesiva,dornica a deveni totalitara.
    Exte de neconceput ca avind juristi si comisii juridice,un consiliu legislativ ,Parlamentul sa elaboreze pe banda rulanta LEGI care sa fie contestate si trimise la Curtea Constitutionala..

    Spunea mai demult dl.Sova

    La remarca unui jurnalist ca proiectul de lege ar fi neconstitutiona(nu imi amintesc legea in cauza),dl.parlamentar Sova a replicat rizind:Daca cadem toti de acord trece!

    Asadar,in deplina cunostinta de cauza,MAJORITATEA voteaza legea neconstitutionala.

  6. Sa nu mai vorbesc de efectele retroactive ale unei legi depistate tardiv a fi neconstitutionala..
    Toate aplicatiile facute in baza acestor legi SUNT NULE de drept.

  7. Marcule,

    Acesta este un subiect serios. Care merita sa fie tratat serios. Constitutia este chintesenta sistemului de legi. Implicit are exprimari succinte in care fiecare cuvant are o pondere importanta.

    As minti sa spun ca nu am inteles ce propui. Insa demersul cade in derizoriu prin forma in care o faci.

    Daca fiecare din cele 3 paragrafe de introducere este plin de fortari ale limbii romane, imi vine foarte greu sa cred ca esti cel indreptatit sa ne prezinte in mod serios: „o analiză a constituției, structurată pe articole, desfășurată într-un serial.”

    Cum mie, chinez obisnuit – care nu are in limba lui nici declinari (feminin/ masculin, plural/ singural, articulat/ nearticulat etc) nici conjugari (trecut/ prezent/ viitor etc) – imi zgarie urechile exprimarile tale, ma gandesc la cat de oripilati or fi ceilalti conationali ai tai.

    Oare intamplator singura fraza ceva mai echilibrata – fara greseli de logica sau fracturi de limba romana este:

    „Uneori suntem în confuzie sau, din contră, în rea intenție, cu privire la respectul față de legea fundamentală.”

    hi hi hi

    • China,

      ca unul caruia-i face o deosebita placere sa „forteze” limba romana tin sa-ti recomand o mica schimbare de abordare.

      1. Gramatica e importanta in comunicare orala/scrisa. Mult mai putin importanta decat crezi tu, dar totusi importanta.
      Subiectul comunicarii insa este vital.

      2. Exista falsa impresie ca daca darami ceva… construiesti. Ca pasa-mi-te ai inlatura ceva rau.
      Nu.
      Daca darami – darami/ruinezi/distrugi/demolezi… si atat.
      Abia cand incepi sa consturiesti – construiesti.
      Poti sa inlaturi ceva, e ok, DACA PUI ALTCEVA IN LOC !!!
      De preferinta mai bun decat ceea ce a fost. Asta justifica operatiunea demolarii anterioare. Numai asta.

      Vezi o eroare gresita ce atarna de marnea gardului, o iei si-o pui la locul ei.
      Daca vrei sa faci ceva bun.

      Spune-i fromos omului : „Bah balaure, „confuzia”nu e opusul intentiilor rele si in loc de cratima trebea virgula…” sau ce vrei tu, da’ spune ceva care sa repare nu te multumi sa dai cu ciocanu’.

      • Viq,

        Nu am vrut sa demolez. Nici nu aveam ce. Omul nostru ne pomenea de o analiza pe care, neincepand-o nu aveam cum sa o demolez:

        Îmi doresc să primim lămuriri, ori analiză pe text de la profesioniști – pentru că asta îmi doresc

        Raspunsul meu s-a referit prin urmare doar [ce aveam la dispozitie, adica] la forma demersului sau.

        Pot continua cu recomandari explicite, fiindca cele implicite observ deranjeaza:

        Lasati analiza exhaustiva pentru profesionisti. E destul de ambitios sa abordati la modul pragmatic problemele reale cu care ne-am confruntat.

        Uite de exemplu, eu cred ca este mai pragmatic sa analizm comportamentul actorilor politici (persoane si partide) in functie de modul in care s-au raportat la limitele constitutionale.

        Daca se poate, cu renuntarea [macar in parte] la complexe si prejudecati

        hi hi hi

        • China,

          Nu vad nimic deplasat sa facem ceea ce zici.
          Drept pentru ca dovada, comentul meu de la 12:23 scris inainte de a vedea sugestia ta de cu un minut doar mai devreme 😉

          Dar nici ca oricine sa-si propuna orice tip de analiza crede ca ar fi necesara.
          Lasa oamenii sa analizeze, nene.
          Nu strica.
          Uneori vei fi surprins sa vezi ce idei pot iesi de unde nu te astepti 😉

          Constitutia poate cu atat mai mult. Este „bilbia” democratiei parca.
          Trebe s-o priceapa tot palmasu’.

          Pai la legislatie sa nu ne bagam… ca… nu stiu ce, la criza economica nici atat, ca… na, ce stim noi despre accize si cash-flow ???
          Ce naibili, „discutam” numa’ despre Madonna & son… ca a filmat nebuna un clip in care ea e legata de „ala micu” ce poarta un sac pe cap ???
          Poate facem si asta mai in weekend, daca-ti place asa de tare 😀 .

      • Viq,
        Cind am scris confuzie; am dedus necunoasterea,nestiinta)
        Din contra,cu rea intentie,este cunoastere (evitata ,cu buna stiinta si rea credinta)
        Ca sa fie mai lamuritor….

    • Sper ca cele scrise aici sa fie citite si intelese MACAR de oameni simpli,fara expunere academica..
      Sa se inteleaga ce este de inteles…
      O poate face cu argumente docte altcineva…vad,insa ca au trecut zeci de ani ,iar deciziile Curtii Constitutionale cresc de la un an la altul…
      esenta incalcarii,cauzele si actiunile ma privesc .ca pe un simplu cetatean.. si contribuabil..
      ESTE DREPTUL MEU CHINEZULE!Subiectul este mult prea serios..aici sunt de acord!
      Atunci nu il arunca in batjocura si derizoriu
      Pluseaza pe subiect, si la obiect..
      Desigur acest lucru nu iti este trecut in mapa..

      Retin ca Gigi Becali era in comisia juridica ,in Parlamentul Romaniei si spera sa ramana acolo…
      retin ca verii lui declarau:lasa ca o sa vina rudele noastre in Parlament …
      SII??.
      retin ca Parlamentul NU ARE VOIE sa ceara dosarele penalilor parlamentari
      Tu ai dreptul sa critici pe cei care isi permit sa semnaleze CUM si DE CE gresesc alesii nostri,intretinutii de lux pe banii nostri.
      Cred ca ai avea mai mult succes in aceste zile ,ACASA la tine,la priveghiul lui Felix!

  8. ‘Neata !

    Mai intai la tema ca asa-i fromos 😀

    Orice referire/discutie pe Constitutie e intotdeauna binevenita.
    Nu stiu insa in ce masura dorinta de a primi „… lămuriri, ori analiză pe text de la profesioniști” este realista.
    Profesionistii sunt paseri rare.
    Si de regula au trebi importante, nu au ele timp sa se hodineasca acilea 😉

    Copacul prin forma lui insa este deschis paserilor de orice profesiune.
    Si am convingerea ca si ciripelile celor care nu suntem „profesionisti” in legislatie/drept fac mult bine asimilarii conceptelor astora.

    De buna sama opiniile avizate care vin sa corecteze/clarifice erorile noastre, sunt excelente puncte de sprijin. Dar daca nu canta privighetorile, nu inseamna ca vrabiutele tre’ sa-si tina pliscu’ ! 😉

    Cantam inainte cu ce avem si cu cat putem.
    That’s life !

  9. SI iar la tema.

    O observatie personala as avea la art.3.
    Dupa mine precizarile suplimentare „.. în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989,..” sunt complet anapoda.
    As zice ca-s inutile, dar de regula in legislatie „inutilitatile” de genul asta mai mult „confuzeaza” vorba unui pro-meritocrat.

    Ca sa fi foarte scrupulos cu aplicarea ar presupune sa analizezi „spiritul traditiilor democratice” o chestie cel putin aiurea pentru ca presupune studii pe perioade istorice cu concluzii cel mai probabil diferite de la studiu la studiu, daca nu chiar divergente uneori, a carei aplicabilitate e evident imposibila.
    Ca sa numai vorbesc de „idealurile Revolutiei din decembrie 1989” care pe masura ce timpul aseaza evenimentele in noi forme de perceptie si intelegere, arata complet aiurea in Constitutie.

  10. Viq
    Observatie corecta!Eu nici nu mi-am dat seama!
    Tot e bine ca functioneaza ideea mea.

  11. Mi-a picat internetul,imi fug literele de jos in sus,s-a blocat postingul..
    wow
    „paznicii” au cod rosu??

  12. …. parlamentari. Dacă aceștia știu conținutul în spirit și literă, înseamnă că se comite un abuz ori de cîte ori se propun proiecte de legi, amendamente sau solicitări neconforme cu autoritatea constituțională…
    – zice Mark.

    ..(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie…” – zice Constitutiunea.

    „Având în vedere solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, adresată Senatului României, de a cere urmărirea mea penală pentru infracţiunile de complot şi subminare a economiei naţionale, depun următoarele note scrise, în atenţia Comisiei juridice şi a Plenului Senatului României, cu următoarea structură: 1. Puterea exclusivă de apreciere a Senatului de a cere urmărirea mea penală pentru fapte săvârşite în calitate de membru al Guvernului. 2. Natura exclusiv politică, iar nu penală, a faptelor reţinute de parchet. 3. Caracterul corect al deciziilor politice luate. 4. Reaua-credinţă manifestă a procurorului de caz…” – zice Vozganian.

    Deci cum ramane cu articolul 5 ?????

    • Viq,

      Articolul 5 din Constitutie se refera la cetatenia romana.

      Deci, cum ramane, vrei cumva sa insinuezi ca Vozganian nu este unul dintre bunii … armeni!?

      hi hi hi

      P.S. are vreun sens practic sa analizam titlurile dintr-o lista de … note. mai ales atunci cand notele si lista in care sunt referite sunt intocmite de un … poet!?

      hi hi hi

      • Rectificam !!!
        Art 1. al 5.

        Good point !
        Thank’s 😉

      • ..” are vreun sens practic sa analizam titlurile dintr-o lista de … note…

        Ce are cineva de spus are sens sa fie spus.
        De analizat ramane la alegerea celor ce vor s-o faca.
        Vrei s-o faci, bine.
        Nu vrei,iar bine.

        In concluzie, e de bine 😀 😀 😀

        • sa incepem atunci analiza printr-un … no comment:

          „ART. 109
          Răspunderea membrilor Guvernului
          (1) Guvernul răspunde politic numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia.
          (2) Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvarsite in exercitiul functiei lor.”

      • P.S. are vreun sens practic sa analizam titlurile dintr-o lista de … note. mai ales atunci cand notele si lista in care sunt referite sunt intocmite de un … poet!?

        hi hi hi

        Are vre-un sens ca un chinezoi sa isi aroge dreptul unui ROMAN de a isi spune parerea?Indiferent ce meserie are sau ce hobb-yuri aplica…
        De ce mormaielile astea ‘cultivate’ imi da senzatia unui deja-vu??

        Incep sa inteleg de ce nu iti poti recolta orezul,chinezule..iti place poezia??Sa stii ca am scris si altfel de carti…la Nasul m-am distrat,m-am relaxat pe rime de moment…

        • morcoveaţă,

          un domn (Viq) si un chinez vorbeau despre notele inaintate de Vozganian senatorul, ministrul si … poetul. nu se referea nimeni la „poetul” m.

          asta nu inseamna ca nu apreciez la adevarata valoare textele mataluta cu vână şecspiriano-caragialiană:

          „De ce mormaielile astea ‘cultivate’ imi senzatia unui deja-vu??”

          chiar vrei sa iti raspund la intrebare, sau a fost una retorica?

          hi hi hi

  13. La orice constitutie conteaza intr-o foarte mare masura spiritul. Adesea spiritul este prevalent in balanta cu textul.

    Este notoriu faptul ca una din tarile cu cele mai mari carente democratice tari din lume (Liberia) are o constitutie cvasiidentica cu cea a SUA.

    Textul Constitutiei este implicit restrans. Cei mai in masura sa se pronunte asupra modului de interpretare a prevederilor constitutionale sunt, de buna seama, responsabilii cu redactarea (unii zic … tăticii) din adunarea constituanta.

    Din cate cunosc, in toate tarile democratice acestia intocmesc si un user’s guide cu un titlu generic de genul: Constitutia comentata si adnotata. Respectiv o culegere de explicatii extinse a textelor seci regasite in Constitutie.

    Si „la noi” a aparut asa ceva inca de la prima forma postdecembrista. O puteti vedea online din pacate doar in poze, cum e cea pe care-a pus-o Marcu (cartea alba pe care e asezata Constitutia)

    Poate greseala fundamentala a „tatucilor” a fost ca nu au prevazut in mod explicit raportarea la Constitutia adnotata pentru rezolvarea tuturor neintelegerilor de ordin constitutional.

    Greseala contemporanilor nostri: ca nu o publica oficial online.

    • Eu sunt de acord cu asta.
      Textul Constitutiei TREBUIE restrans la esenta.
      Eu o vad drept un cumul de reguli/principii de acoperire temporala cat mai mare cu putinta.

      Prin urmare cred ca e firesc sa existe un „ghid de aplicare” de gen „Constitutia pentru to(n)ti” care sa explice pentru tot intelectul ce a vrut sa stabileasca in articolele batute-n cuie.
      Cam in ideea asta am pus si observatia de mai sus privind ALINEATUL 3 al primului articol. (cred ca si acolo am gresat eroarea 😳 )

      O astfel de abordare ar trebui sa elimine majoritatea blocajelor si mai ales tentatiile astea cu schimbarea/modificarea/cosmetizarea/mutilarea Constitutiei la fiece nou legislativ ales.

      La noi este un spirit in sensul asta, de a schimba regulile jocului dupa propriile interese cu un tupeu ce te lasa perplex. O dovada de crasa imaturitate politica si democratica.
      Indiferent de nivel si domeniu.

      Pe cand ma jucam de-a Asociatia Familiala, ulterior Persoana pe persoana fizica, a mea, aveam un „directional” la fisc. Cand ma duceam la el cu docomentele, il mai intrebam ironic care-i treaba cu legislatia !
      „Ii bag in p…..m…. pe toti de dementi.
      N-am apucat sa facem modificarile noastre la modificarile lor de acum 3 luni, intre timp s-au modificat de inca doua ori.
      Nici nu mai stim ce sa modificam si unde.
      E ca la nebuni…!”

      Ce e asta cu modificarea mandatului presedintelui ????
      Ba 4, ba 5…. dupa cum li se pare alora ce-s la putere in momentul cu pricina ca le-ar pica mai bine. Principiile, dreptatea, corectitudinea… vax.
      Pentru ei si in momentul ala. Atat.
      Ceilalti sa crape iar „maine” nu exista.

  14. Nu sunt de acord.
    Constitutia nu trebuie interpretata.Cred ca de aceea ai si lasat de o parte litera…
    Practica legislativului a fost interpretarea..deseori abuziva si neconstitutionala.. cum s-a intimplat cu cele doua suspendari initiate,dirijate de moguli,precum Felix sau Sorin Ovidiu Vintu.

    Si acest lucru nu trebuie sa se mai intimple.O modificare a paragrafelor ce contin ambiguitati este absolut necesara intr-o propunere de modificare a Constitutiei…

    foarte curios ;acest punct de vedere a chinezului,cu adnotarile si interpretarea l-am auzit expus de catre un parlamentar fost PSD,actual UNPR.Doamne ce ii mai mergea melita sa ne convinga ca un referendum nu este obligatoriu a il lua in seama..

    • bravo marcule,

      fii consecvent si coerent in … stilul tau:

      iti doresti sa primesti „lămuriri, ori analiză pe text de la profesioniști” despre Constitutie.

      Ti se arata ca exista un asemenea document, intocmit chiar de catre cei care stiu cel mai bine de ce au scris chestiile in discutie dar … te imbufnezi copilareste.

      Ïti DORESC SÄ pRImesti LÄMURIRILE … meritate 😉

      hi hi hi

  15. Chinezule,
    Nu ma lamuresti decit daca imi dai un link…Parole mistificate am auzit mai adineauri cum s-a scos din contexttul rechizitoriului „Telepatia” si cum s-au rasturnat de catre antenisti intelesurile,exact pe placul penalului.
    Chiar daca exista Adnotari..si nu sunt introduse in textul explicit al actualei Constitutii, daca nu sunt specificate ca fiind notate la articolul respectiv,nu pot fi luate in considerare ca litera de lege constitutionala.

    Nu exista DECIZIE a Curtii Constitutionale care sa faca referire la valabilitatea unor adnotari aderente textului constitutional.\
    Iar,daca ele exista si sunt luate drept litera de lege ,de ce nu se cunosc??
    De ce nu au fost supuse referendumului conform prevederilor legii de revizuire??

    Dar,daca adnotarile nu sunt consemnate legal,si se decide in numele lor,cum se numeste practica??

    Vreau un link…sa citesc ce cuprinde EXACT trimiterea ta!
    Nu am incredere in China…si locatarii ei!

    • Marcule,

      Daca vrei sa fii respectat, nu te mai comporta ca un batranel razgaiat. Eventual fii si putin mai politicos.

      Eu cred ca si la tine „merge” google sau vreun alt motor de cautare. Cand ti se spune cum se cheama ceva, devine la si la indemana ta sa … cauti. Uite, un link iti dau eu:

      http://www.ujmag.ro/drept/drept-constitutional/constitutia-romaniei-comentata-si-adnotata-cu-dezbateri-parlamentare-si-jurisprudenta-curtii-constitutionale

      Ce reprezinta respectiva lucrare,  ti-am spus mai sus. Poate ca e bine sa (re)citesti daca vrei sa … inaintezi.

      Daca iti place … batuta pe loc, eu nu te mai pot ajuta

      hi hi hi

      • Nu introduce sopirle
        Nu am cum sa respect pe cineva care nu ma respecta/..regula de viata..
        Nu am de ce si nici nu accept REGULI si CRITICI dedicate de la X si Y asupra FORMEI,care este tolerata pe internet in orice ipostaza,

        Respectiva lucrare nu ma trimite decit la o librarie….cinstit nu am de gind sa ma transform in constitutionalist…sa lecturez o carte…

        Nu am formatie si nici nu vreau..
        Chinezule ,CONSTITUTIA ne apartine ,noua romanilor!Ea defineste regulile prin care functioneaza statul cu organizare si atributii..
        Pentru cineva cu studii medii ,Constitutia ofera solutii si principii usor de retinut.

        Atunci cind sesizezi flagrantul intre Constitutie si oricare Putere ,prin actiuni contradictorii,trebuie sa STII sa iti aperi drepturile!

        Asta incerc sa fac!
        Aviz,chinezule!
        Nu te mai stradui sa ma opresti!
        Au mai incercat si altii..ce dumnezeu …te tii scai de mine…cine nu crede sa vizualizeze forumul de la Nasul…chiar nu inteleg de ce ai emigrat..

  16. nu voiam sa mai intervin , dar n-am putut sa ma abtin.
    zice cineva, si anume pretinu meu maecu w.:

    „Are vre-un sens ca un chinezoi sa isi aroge dreptul unui ROMAN de a isi spune parerea?Indiferent ce meserie are sau ce hobb-yuri aplica…”

    acum, nu stiu cat de roman e dl. mark williams, cel putin dupa nume…
    atat am vrut sa zic.
    ca nu am cum sa zic de constitutie, eu fiind de profesie zugrav-veterinar, eci clar nu ma pricep.
    multzam si spor la constitutiune.

  17. Viq…
    Formidabil zambilicul galben…m-am distrat copios…am sa trec mai des pe la cdp.tv…

  18. Mark

    Dac-ar fi dupa mine, pe creanga aia m-as legana majoritatea timpului.
    Dar trebe si cineva sa puie vorbe de discutii pentru ciondaneala zilnica.

  19. Daca in art.1.exista enuntul unor valori esentiale ,art.152 le declara intangibile.,prin excluderea de la obiectul unei revizuiri
    Orice discutii asupra revizuirii pe aceste valori in Parlamentul Romaniei sunt din start infirmate juridic.

    • salut mark. Atentie doar la termeni: revizuire inseamna ca un parlament „obisnuit” nu poate …. Poate in schimb o Adunare Constituanta aleasa cu acest scop.
      Nu stiu exact cum un parlament ales ” normal” se poate transforma prin POHTA sa in Ad.Constituanta.
      Dar ATAT TIMP cat nu este sanctionata aspru incalcarea Constitutiei (adica OUG care incalca art. explicite din Constitutie, a se vedea -spre furia chinezeasca si john-easca- ispravile USL din vara 2012), atat timp cat CCR este expusa istericalelor politicienilor si marsaviilor din mass-media poti spune ca avem o otreapa.
      Cine din Germania sau din USA ar indrazni sa nesocoteasca/critice/injure o decizie a CC (fie din propria tara fie din alte tari?!!!!!!)

      • Cinic.
        Salut!
        Am fost inspirat sa dezvolt acest subiect de catre CETATEAN.
        I-am citit articolele ..si am simtit ca si eu trebuie sa fac ceva…
        Macar pentru MINE sa imi lamuresc niste incertitudini..

        Nu este neaparat nevoie sa iesi in strada..
        Atitudini se pot lua si dezvolta pro sau contra doar cind esti in cunostinta de cauza..
        De ce oare PRESA este a patra Putere in stat?
        Au ei o alta manifestare decit condeiul ?Investigatia?patrunderea in fiefuri bine ferecate si pline de controverse sau ilegalitati?

        De ce nu ar putea exista o SUPRAVEGHERE identica cu cea a presei formulata de simplul cetatean?

        De ce sa nu stie atotputernicii zilei ca romanul nu poate fi pacalit,inselat,mintit datorita gradului ridicat de informare si cunoastere a drepturilor lui consfintite in Constitutie??

        Probabil am plusat…
        Indiferenta si refuzul cunoasterii ,alaturate dezinteresului fata de devierea normalului,fata de un haos dirijat constient in societatea romaneasca,inducerea unei presupuse neajutorari date de necunoastere nu sunt altceva decit produsul unei medii obediente PUTERII.(recte Antena 3,Realitatea lui Vintu. aceea a lui Ghita…etc..)

        Pina nu o sa stim CONSTITUTIA ca pe Tatal Nostru ,vom fi in continuare supusi ai oricarei Puteri ,cu iz de dictatura…

        Nu ripostam la ABUZURI??la atacul impotriva statului de drept?la mimarea democratiei??

        Din nestiinta,din neimplicare,din refuzul de a cunoaste cine suntem,unde suntem, si ce vrem…

  20. In art.1 se face precizarea separatia puterilor in stat..
    Legislativul este definit ALATURI de alte doua si nu PESTE!
    Oricit ar incerca Parlamentul sa preia atributiile celor doua puteri definite,CONSTITUTIA il va lovi in ABUZ!

    Dar unde se regaseste PRESEDINTELE,in raport cu aceste trei puteri??
    Locul sau il atesta
    Art.80
    „Presedintele Romaniei REPREZINTA Statul Roman (ce include si cele trei poluri de putere).
    FUNCTIA prezidentiala este DEASUPRA tuturor ,ea reprezentind,in integrum STATUL ROMAN.

    Dar despre semnificatii,aplicatii si atributii prezidentiale mai incolo..

  21. Salut, 🙂
    Ati devenit constitutionalisti ? Copacul constitutional
    Asta e meserie grea.
    Ma rog eu la constructia partidelor m-am bagat deoarece pot fi asimilate in multe privinte cu o organizatie cu o inteprindere noua ce incearca sa vanda un produs nou sau macar altfel ambalat. Si imi dau cumva seama care sunt pericolele si oportunitatile. Dar la constitutionalism cred ca o sa descurcati singuri. de minune

    • Last
      Ce durere…doamne cum indraznesc sa abordez un asemenea subiect?Nu sper altceva decit sa prezint asa cum inteleg eu CONSTITUTIA …daca mai este cite cineva care propune,invoca,solicita pe subiect este foarte bine…daca este interesat …

      Ma indoiesc ca cei care critica ortografia,gramatica si exprimarea neacademica nu isi dau seama de iNTENTIA abordarii unui asemenea subiect.

      Multi romani nici nu realizeaza ca aceasta lege fundamentala ,TREBUIE RESPECTATA ca si ei sa fie respectati prin aplicabilitate corecta.

      Multi romani habar nu au ce este si la ce se foloseste Constitutia.Au auzit de ea fiind desori invocata in cazuri de extrema importanta nationala.

      Si,nu vad nimic reprobabil,nici fara temei in purtarea unei discutii,pe aceasta tema,la urma urmei indraznesc a o denumi:
      SE RESPECTA CONSTITUTIA IN ROMANIA??

      Si indraznesc sa afirm:NU!
      Cine are ceva de zis sa zica!
      Cine are ceva de ascuns sa taca!
      Acest spatiu nu apartine lumii academice!
      Nici polemica nu se adreseaza sofisticatilor!
      Este pur si simplu o deschidere ,o infatisare,o expunere modesta care sper sa deschida ochii si sa aeriseasca mintea!

      • mark de ce te inflamezi ? de ce vrei sa vin inapoi ? La chestii la care nu ma pricep nu ma bag. Eu sunt arhitect dar nici pe un faiantar nu il dau la o parte sa ii fac meseria lui. Cred in profesionisti, Atat am zis ca nu ma bag sa ridic constitutionalismul la copac pe inalte culmi,
        ….
        Problema constitutiei pe care tu o RESPECTI majuscul e ca a fost facuta de un kakat de Iorgovan si de un kakat Iliescu. Noi mancam acest rahat si RESPECTAM acest kakat pt ca suntem in Romania si nu am plecat dreaku de aici. Problema nu se pune ca nu o RESPECTAM ci ca e un kakat si am vrea sa fie cumva schimbata. Ai priceput ?

        Dupa mine toate constitutiile de dupa 1920 care au dat drept de vot la toti analfabetii si la toti alfabetii au condus la populism si la nazism , iar populismul ne maninca si acum.

        • last atingi un subiect de etica (cred eu) care ar trebui elucidat: daca eu,tu, mark etc spunem ca o Constitutie e de kko, nu cumva deschidem cutia Pandorei si -l incitam pe Stan Papusa sa zice la fel de orice Constitutie. DURA LEX, SED LEX!!
          Poate incepem prin a respecta (in vorbe si in fapt) ceea ce avem si sa lucram eficient, dar POLITICOS, la ADAPTAREA ei.
          Iar Constitutia ori e generica (si evident SUCCINTA) pe model USA ca sa nu necesite in 200 de ani decat putine amendamente, ori e mult mai detaliata si atunci trebuie aliniata cu evolutia GLOBALA a societatii.
          NB. am auzit destui din lumea justitiei care nu inteleg/nu accepta prioritatea directivei UE (ca nici politicienii nu o fac e deja o banala tautologie).

      • Mark,

        hai sa lasam ironiile. De data asta te-ai sbarlit numai vazand avatarul cu saxofonul si asta fara sa citesti cu atentie ce a scris omul. Nu pot sa-ti dau un like la acest comentariu. Dau like postarii tale .
        Nici eu nu ma pricep la legi, deci nu sunt in stare sa comentez. Asta nu inseamna ca nu ma intereseaza ce ai postat.
        Sa-ti spun o poveste adevarata. Acum patru ani l-am „cunoscut” pe Uts – un tanar de stanga (last) pe blogul lui Thor si sa nu ma intrebi ce dispute am avut cu el; mi se zbarleste parul. Pentru mine era „blanosul”. Ce-i drept ca eu l-am provocat si el nu mi-a ramas dator. Am luat hotararea sa nu-i mai citesc comentariile si timp de un an nu le-am mai citit.
        A postat apoi pentru toata suflarea blogului un link pe care am avut curiozitatea sa-l deschid, il pastrez si acum. De atunci nu-i scap nici macar un comentariu pe care il intalnesc. Acum pot spune ca el nu a pierdut nimic ca eu nu l-am citit, eu in schimb regret ca am pierdut in acel an comentariile lui.
        Observatiile lui sunt pertinente, cred ca reuseste sa se detaseze si sa nu gandeasca numai cu inima, la asta se adauga si formatia profesionala. De multe ori imi doresc sa nu aiba dreptate, dar de-alungul acestor ani nu a prea dat gres.
        Sunt convinsa ca ce scrie nu o face cu rautate. Cateodata o face asa……. mai ca blanosul. 🙂 Poate este prea direct. Nu este carcotas.
        Aminteste-ti ca si Skorpi a avut o disputa cu el, dar acum ne spune ca desi l-a deranjat „omul” a avut dreptate.

  22. Last
    Nu m-am adresat cu directie..doar am dorit sa clarific cite un bombeu,din toate postarile….
    De ce oare exista aceasta predispozitie a mai multor interlocutori pentru demolare?
    De ce oare nu putem discuta pe toate domeniile fara sa ne arogam drepturi exclusive?
    De obicei,nu ma bag unde nu ma pricep.Nici acasa nu ma apuc sa mesteresc NIMIC,pentru ca nu cunosc cu ce se maninca una sau alta,,ce mistere ascund si ce unelte mi-ar trebui.II las pe cei vizati in meseria respectiva sa o faca.

    De ce trebuie sa fii NEAPARAT un constitutionalist consacrat ca sa arati ca un referendum nu este luat in considerare iar dreptul tau este lezat?..
    Eu nu fac documentare juridica…
    dar daca tu ai veni cu un subiect pe arhitectura,as fi bucuros sa invat de la tine ceva…si poate din cultura mea generala sa si pricep ce imi spui.

    Nu cred ca daca ar veni un profesor care sa aplice pe jurisprudenta constitutionala si sa foloseasca termeni si e xpresii specifice ar folosi cu ceva la intelegerea fenomenului de nelegalitate privind nerespectarea
    Constitutiei.

    Tocmai pentru ca aceasta Constitutie este facuta de cei doi si altii ca ei…este ambiguua,cu portite si interpretari inadmisibile, …
    Este necesar sa STIM ,atit cit ne trebuie ce NI SE INTIMPLA.

    PS.Departe de mine de a te categorisi in alta parte ,decit acolo unde eu te-am gasit de prima data…intre prieteni..

  23. @mark, ai numai laikuri de la mine, romanii mai degraba pun botul la o birfa decit la actul fundamental de conduita ca sa zic asa al tarii, si as propune , la presedinti sa puneti si pe CIOLOSI.

  24. Thx,Taiss
    Nu romanii pun botul la birfe,ci anumiti indivizi care conduc si dirijeaza discutiile spre derizoriu ,in scopul derutei…
    Draga Taiss..eu sunt stinca…doar daca ma arunca in aer..plec.

  25. La mine e un soare cald si bland de toamna. 🙂

    La voi mai sunt cateva minute si „orologiu suna noaptea jumatate”. Va doresc tuturor „Noapte buna!”

  26. Mark,

    Ce a vrut sa spuna tds este ca suntem mult prea mici pentru un subiect asa de mare. Sa analizam o constitutie intrega, unde virgula conteaza? Imposibil. Si sunt absolut de acord cu el.
    Aici nu este loc de amatorism si presupuneri bineintentionate.

    De exemplu ai trecut cu usuratate peste „Stat national ”
    Sunt ungurii romani? Dar tatarii? Dar turcii?. Fac parte din natiunea romana? sau sunt numai cetateni care sunt tinuti de mila? Daca fac parte mai suntem unitari?
    Tu daca ai trai in ungaria si ai fi de etnie romana ti-ar place sa se spuna de tine ca esti ungur?
    Luam acceptiunea anglo-saxona sau franceza?
    Ce inseamna stat unitar?
    NU vreau respunsuri la intrebarile astea. Am vrut numai sa arat ca nu este simplu.
    Daca ne apucam sa comentam constitutia in ansamblu cadem in ridicol.
    Punctual, cand mai citim ce zic expertii , putem sa ne dam cu parerea. Altminteri ne paste, asa cum am zis, ridicol.

    PS. Te rog redu numarul de cuvinte scrise cu majuscule. Din doua motive
    a) codul de buna purtare de pe net spune ca TZIPI si RACNESTI daca scri cu litere mari, ceea ce este nepoliticos.
    b) Nu am putut intelege care este motivul pentru care le ai scris cu litera mare. Nu am vzut vreo semnificatie deosebita.

    • Eugeni
      STATUL NATIONAL nu il definim noi.

      Si sa stii,o virgula pusa aiurea intre doua cuvinte poate schimba intelesul unei propozitii sau al unei fraze…
      Tin sa precizez ca eu n u contrazic legiuitorul..nu fac judecati de valoare pe text..nu reconstruiesc o noua constitutie.
      Dee ce oare nu avem VOIE sa ne spunem parerea despre RESPECTAREA ad literam a CONSTITUTIEI ROMANIEI,buna ,rea,dar este in functiune ??

      Si sa vedem unde si de ce si de cine nu se VREA respectarea???
      Ce inseamnq pentru noi toti CONSTITUTIA?
      Este oare baza functionarii unui stat de drept sau o simpla terfeloaga??
      ATUNCI,cum functioneaza statul de drept??Care ii sunt valorile esentiale???

      Draga Eugeni..nu ma face sa regret ca m-am inhamat sa deschid o reala poteca spre ce inseamna respectul pentru LEGE.
      Nu am pretins si nu pretind ca tin cursuri de constitutionalitate..
      Nici ca ar putea fi compatibile cu scopul copacului..
      Nu suntem Spiru Haret..
      Si,chiar nu inteleg de ce atita CONTRA?
      Nu mi-am asumat expertiza..este doar o tema care inttereseaza romanii in mod direct…iar eu incerc sa le dezleg intelegerea,asa la intelesul tuturor..
      Si mai stii ceva??
      Eu nu sunt omul care sa renunte la ce si-a propus..
      Dar sunt omul care daca i se flutura prin fata ca trebuie sa plece..pleaca.

      Mie imi plac proverbele romanesti;;Cind mai mult de doi iti spun ca esti beat,du-te si te culca…
      Ori ,in aceasta seara,daca il numar si pe „prietenul” chinez au fost deja trei…
      .
      .

    • stat national este o notiune ce izvoraste din Congresul de la Viena din 2015. Sub Habsburgi nu exista o natiune, dupa Roma pana la Garibaldi si un pic dupa nu exista o natiune italiana.
      Deduc ca definitia natiunii variaza si ca apogeul ei a trecut. In definitiv ce avem in Aosta, in Corsica, in Tirolul de Sud (numit de ” ceilalti” Alto Adige), in euro-regiunile care abia acum incep sa inmuguresca, ca sa nu mai vorbesc de Alsacia-Lorena. A se vedea si Belgia…..
      Pe acelasi motiv am putea dezbate adjectivul ” unitar ” care -functie de definitie ar PUTEA preclude existenta regiunilor si a euro-regiunilor ca entitati EFECTIVE-.
      Insasi spatiul SChengen roade eficient la temelia cetatii „nationale”. Cand vechea si noua Gorizia (ex-Gorlitz) se vor uni din nou cum se aplica notiunea de natiune la acest oras sloveno-italian?
      PS. Am senzatia ca dezbatem o notiune in faza de ” fading” , dar mestecata prin imbecilitatea majoritatii parlamentarilor.
      PS2. iar ideologic PSD nu intelege altceva decat stat national descris de clasicii marxism-leninismului.

    • Un posibil raspuns:

      Formarea statului national unitar roman – Desavarsirea unitatii nationale a fost un deziderat al tuturor românilor.A insemnat si inseamna de fapt o etapa superioara,obiectiv necesara, a ceea ce se realizasera la 18,un act legitim implinit in deplin consens cu legile obiective ale dezvoltarii societatii moderne.

      Formarea statului national unitar roman – Constiinta unitatii de neam ,cultivata in evul mediu prin condeiul cronicarilor de peste munti sau a reprezentantilor Scolii Ardelene dincoace de Carpati,prin scolile românesti de toate gradele si institutii de cultura ale românilor,prin intermediul presei si al cărtii in general,cunoaste treptat saltul calitativ ce o transforma la scara de masa,in dorinta colectiva a realizarii deplinei unitati nationle. Desavarsirea statului national unitar românesc semnifica astfel implinirea unui mare ideal, un mare ideal …

      http://www.referat.ro/referate_despre/stat_national_definitie.html

  27. Si..
    poate ca un ultim cuvint,in aceasta zi..
    SE CUVINE SA NU NE LASAM CALCATI IN PICIOARE
    sa nu acceptam umilinta
    sa nu credem decit LEGEA
    Sa ne aparam pe noi prin LEGE
    Asa cum putem si suntem
    in stare sa apreciem ,noi insine efectul Legii
    Conditionati doar de CUNOASTEREA LEGII!

  28. Eugeni

    imi insusesc in mare parte ce spui..
    Daca scriu cu majuscule ceva nu TIP…NU URLU..(este ceva impamantenit in Fals la aceasta trimitere)

    Eu doar plusez sau accentuez,tusez in lipsa de alte posibilitati…spre a acorda o atentie sporita spre idee…nicidecum nu impun sau nu fac crize de isterie..

    Fiecare crede ce vrea..din partea mea nu are nici o interdictie in manifestare,exprimare si expunere…

  29. Mark,

    a) Intentia ta este buna. Dar din pacate srcina este mult prea mare. Am cumparat odata o carte de prin 1920 scrisa de un constitutionalist francez.

    b)Nu este vorba de interdictie, manifestare etc. Este vorba de codul de politete incetatenit pe net de la bun inceput.

    • Continnuare:

      Am cumparat odata o carte scrisa de un cunoscut constitutionalist francez.(1920)
      Trata un mic aspect (legat din echilibru puterilor) si in care arata influentele posibile. Ce mai tin minte este ca o singura carte trata o problematica aproape secundara. Atunci am realizat ce inseamna o constitutie. Ea nu este legata de legi ci de functionarea statului. De protejarea statului si a democratiei in interior. Diferenta intre ” Puterea suprema in stat” si „Puterea suprema reprezentativa in stat” este esentiala. Fiecare cuvant este cantarit sub toate aspectele. De aici pericolul creat de aceasta comise a lui antonescu.
      Alt caz
      Referendumul este modul de exprimare al poporului. Vointa suprema apoporului se manifesta prim referendum. Parlamentul este puterea reprezenrtativa suprema in stat”(aproximativ).
      Cum zicea cineva: „Pune’n ciur si alege”. Unii spun ca daca parlamentul este poporul….suprem…reprezentativ….Altii…..spun ca……poporul…..suprem…vointa…referendum……

      Aici constitutia este ambigua. Eu cred ca spiritul ei este in sensul vointei poporului….

      PS. noapte buna

    • Eugeni,Pentru toate aceste regretabile confuzii sau neintelegere ale unor stari sau actiuni suntem,acum,aici…Sa le vedem,sa le intelegem sa le contestam sau nu..,sa le acceptam sau nu…si ultima varianta..sa ne lasam dusi …..dupa pofta celor ce sunt la Putere. ca vita la taiere..
      in episodul de maine,exact asta incercam sa fac,cu puterea mea limitativa de discernamint si de cultura juridica..doar ca cetatean care se respecta cerind respectul autoritatii pentru drepturi consacrate… sa expun,sa dezvalui ,sa arat ce se intimpla cind este incalcata CONSTITUTIA.
      Nu imi este dificil sa il inteleg pe chinez cind incearca ,consecvent sa ma timoreze,cu artificii …
      Imi este greu sa inteleg, de ce o tema atit de generoasa ,atit de implicata in functionarea Statului Roman poate fi pur si simplu respinsa din dezbatere publica.. chiar si aici intr-un grup restrins. pot exista si indivizi care pot da raspunsuri exacte,,care pot lamuri multe nebuloase etc.

      Referendumul era tema de maine!

      M-am lungit ..din dorinta de a fi explicit ..cred ca am gresit audienta..
      Adjudecat!..Sorry!

      .

  30. Mark,

    Neatza buna,

    Spui ca te mira lipsa de reactie la o tema asa de generoasa.
    Pe mine nu ma mira.
    Nu posedam termenii si instrumentele ca sa putem purta o discutie asupra constitutiei, asa in general. Tu ai facut o apreciere in final care daca ar fi pusa in lege ar genera un stat nazist, comunist sau o anarhie. Nu glumesc.
    1. Pedepsesti delictul de opinie
    2. Ameninti extremistii fara sa definesti categoria respectiva.
    3. Asisderi la revizionisti

    Exista lucruri batute in cuie in constitutie care vor ramane „etern, sus acolo ca o faclie sa ne lumineaze drumul democratic?” Nu, totul se poate schimba. Cum zice grecu’ : „panta rei” 🙂

    Asa cum constitutia din 1923 s-a schimbat, cea a lui ceausescu s-a schimbat, si aceasta, peste 20-30-50 de ani va reflecta „cuceririle” acelor vremuri. (romi mai multi decat romanii, poate si chinezii mai multi)

    In realitate, o propunere de modificare care schimba un articol cu opusul lui este neconstitutional. Exemplu: „sufragiu universal” vs „cenzitar”.
    Altii ar putea obiecta ca: Statul unitar ne ar putea duce cu gandul la centralismul democratic al comunismului iar statul national sa ne duca cu gandul la nationalism, la protocronism, stat legionar.

    Pentru argumentare, dau alaturat decizia CCR 727/2012 despre schimbarea Av. Pop.
    Cei de la CCR dau ca inadmisibila cererea pdl de neconstitutionalitate a schimbarii Av poporului.

  31. Cerere declarata inadmisibila de CCR.

    DECIZIA Nr.727
    din 9 iulie 2012

    referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea alin.(1) al art.27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale*

    Publicată în Monitorul Oficial nr.477 din 12.07.2012

    Cu Adresa nr.51/2.853 din 27 iunie 2012, secretarul general al Camerei Deputaţilor a trimis Curţii Constituţionale, în temeiul dispoziţiilor art.146 lit.a) din Constituţie şi al art.15 alin.(1) şi (4) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea alin.(1) al art.27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, formulată de 67 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.
    La sesizare s-a anexat lista cuprinzând semnăturile autorilor sesizării de neconstituţionalitate. Potrivit acestei liste, autorii sesizării de neconstituţionalitate sunt: Mircea-Nicu Toader, Cătălin Ovidiu Buhăianu-Obuf, Adrian Gurzău, Dănuţ Liga, Maria Stavrositu, Sulfina Barbu, Ştefan Daniel Pirpiliu, Dan- Radu Zătreanu, Gabriel Andronache, Gabriel-Dan Gospodaru, Adrian Florescu, Raluca Turcan, Vasile-Silviu Prigoană, Stelică Iacob Strugaru, Constantin Dascălu, Costică Canacheu, Mihai Stroe, Marius Rogin, Petru Călian, Carmen Axenie, Cornel Ştirbeţ, Daniel Buda, Claudia Boghicevici, Gheorghe Albu, Cezar-Florin Preda, Monica Maria Iacob-Ridzi, Mihai Cristian Apostolache, Sanda-Maria Ardeleanu, Valerian Vreme, Adrian Henorel Niţu, Ioan Oltean, Tinel Gheorghe, Dan Mihai Marian, Mihai Doru Oprişcan, Adrian Bădulescu, Mircea Lubanovici, Florian Daniel Geantă, Gelu Vişan, Elena Gabriela Udrea, Valeriu Tabără, Victor Boiangiu, Alin Silviu Trăşculescu, Sever Voinescu-Cotoi, Mihaela Stoica, Cristian-Ion Burlacu, Valeriu Alecu, Clement Negruţ, George Ionescu, Doru Braşoan Leşe, Lucian Nicolae Bode, Stelian Ghiţă-Eftemie, Vasile Gherasim, Iosif Veniamin Blaga, Constantin Severus Militaru, Florin Postolachi, Gheorghe Ialomiţianu, Viorel Cărare, Ştefan Seremi, Ioan Holdiş, Teodor-Marius Spînu, Cristina Elena Dobre, Bogdan Cantaragiu, Stelian Fuia, Iosif Ştefan Drăgulescu, Doiniţa-Mariana Chircu, Alin Augustin Florin Popoviciu şi Răzvan Mustea-Şerban.
    La sesizare a fost anexată, în copie, Legea pentru modificarea alin.(1) al art.27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
    Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr.4.331 din 27 iunie 2012, formând obiectul Dosarului nr.1.155A/2012.
    Prin sesizarea de neconstituţionalitate, autorii acesteia solicită Curţii să se pronunţe asupra constituţionalităţii Legii pentru modificarea alin.(1) al art.27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, apreciind că legea criticată este neconstituţională, deoarece elimină din competenţa Curţii Constituţionale controlul de constituţionalitate asupra hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, ale plenului Senatului şi ale plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului. Astfel, se ajunge în situaţia în care un act juridic (hotărârile menţionate) emis de o autoritate publică să nu mai poată fi controlat nici sub aspectul legalităţii şi nici al constituţionalităţii sale. Ca urmare, Parlamentul ar putea decide orice, inclusiv contrar Constituţiei, ceea ce este de neconceput.
    Precizează că practica în materie constituţională din alte state nu poate fi invocată, de vreme ce condiţiile sociale, politice, juridice şi economice nu sunt identice.
    Autorii sesizării susţin că sunt încălcate principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi trăsătura de stat democratic a statului român. Deoarece Constituţia nu prevede ca actele juridice ale Parlamentului să poată fi controlate de către celelalte puteri, a fost instituită o autoritate publică politico-jurisdicţională care să aibă această competenţă, iar în lipsa unui astfel de control de constituţionalitate se poate ajunge la crearea unui dezechilibru între puterile statului şi la alunecarea societăţii româneşti spre dictatură, tiranie sau despotism. Menţionează că, din punct de vedere istoric, ideea controlului de constituţionalitate îşi are sorgintea în Revoluţia Franceză din anul 1789, acest control având ca scop verificarea îndeplinirii, de către adunările populare, a îndatoririlor prevăzute de Constituţie.
    De asemenea, nu poate fi invocat faptul că, prin instituirea unui asemenea control, s-ar ajunge la încălcarea rolului Parlamentului de organ reprezentativ suprem al poporului român, pentru că este posibil ca şi acest organ suprem să încalce Constituţia.
    Totodată, arată că, spre deosebire de sistemul de drept din Marea Britanie, unde Parlamentul deţine suveranitatea, în sistemul de drept românesc, puterea (suveranitatea) este deţinută de popor, şi nu de Parlament.
    Pe de altă parte, susţin că argumente similare cu cele prezentate mai sus au fost invocate, în anul 2010, de către parlamentarii Partidului Social Democrat, atunci când au iniţiat Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României (devenită Legea nr.177/2010), prin care a fost introdus controlul de constituţionalitate asupra hotărârilor Parlamentului, înlăturat prin legea supusă, în prezent, controlului de constituţionalitate.
    În fine, autorii sesizării consideră că argumentele cuprinse în expunerea de motive la legea supusă controlului de constituţionalitate, în sensul că legea în cauză ar veni în sprijinul Curţii Constituţionale, prin reducerea numărului de cauze de soluţionat, nu pot subzista, deoarece, începând din anul 2010, la Curtea Constituţională au fost înregistrate foarte puţine cauze având ca obiect examinarea constituţionalităţii unor hotărâri ale plenului Camerei Deputaţilor, ale plenului Senatului sau ale plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului.
    În conformitate cu dispoziţiile art.16 alin.(2) din Legea nr.47/1992, sesizarea de neconstituţionalitate a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra sesizării de neconstituţionalitate.
    Preşedintele Senatului a transmis Curţii Constituţionale, cu Adresa nr.1.408 din 5 iulie 2012, înregistrată la Curtea Constituţională sub nr.4.648 din 5 iulie 2012, punctul de vedere, potrivit căruia sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că legea supusă controlului de constituţionalitate este în deplină concordanţă cu art.1 alin.(3) şi (4) din Constituţie. Invocând dispoziţiile art.146 lit.c) din Constituţie, potrivit cărora Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, susţine că, în măsura în care legiuitorul constituant ar fi dorit să consacre competenţa Curţii de a efectua controlul de constituţionalitate al altor hotărâri ale Parlamentului decât regulamentele parlamentare, acesta ar fi reglementat-o expres şi distinct. Din acest punct de vedere, consideră că legiuitorul constituant a optat pentru excluderea din sfera controlului de constituţionalitate a hotărârilor parlamentare, deoarece acestea sunt emise întotdeauna în temeiul legii şi cu respectarea regulamentelor parlamentare, fiind incluse în cadrul acestui control. în consecinţă, opţiunea legiuitorului de a păstra în sfera reglementării competenţei Curţii Constituţionale numai atribuţiile prevăzute în Constituţie nu poate fi considerată o încălcare a acesteia, ci doar o chestiune de oportunitate legislativă, pentru care Parlamentul are deplină competenţă.
    De asemenea, Preşedintele Senatului arată că legea în discuţie este în deplină concordanţă şi cu dispoziţiile art.142 alin.(1) din Legea fundamentală, potrivit cărora Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei. Precizează că prin modificarea adusă Legii nr.47/1992 de Legea nr.177/2010 s-a încărcat în mod excesiv activitatea Curţii Constituţionale, ceea ce a dăunat bunului mers al activităţii acesteia, îngreunând şi posibilitatea exercitării rolului său de garantai supremaţiei Constituţiei.
    Preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis Curţii Constituţionale, cu Adresa nr.51/2.929 din 3 iulie 2012, înregistrată la Curtea Constituţională sub nr.4.481 din 3 iulie 2012, punctul de vedere, în care susţine admiterea sesizării formulate şi constatarea neconstituţionalităţii Legii pentru modificarea alin.(1) al art.27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în raport cu art.1 alin.(3) şi (4) din Constituţie. În acest sens, arată că, în absenţa oricărei alte autorităţi sau instituţii publice cu atribuţii în materie, doar Curtea Constituţională poate verifica modul în care Parlamentul îşi îndeplineşte menirea constituţională. Instituirea unui control de constituţionalitate nu prejudiciază rolul Parlamentului de organ suprem al poporului român, tocmai pentru că acest caracter suprem nu trebuie să conducă spre încălcarea îndatoririlor sale constituţionale.
    Astfel, potrivit art.2 alin.(1) din Constituţie, Parlamentul doar exercită suveranitatea, fără să fie deţinătorul ei. De asemenea, precizează că motivul adoptării legii în discuţie, în sensul că pronunţarea asupra constituţionalităţii hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, ale plenului Senatului şi ale plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului încarcă în mod excesiv activitatea Curţii Constituţionale, nu poate fi reţinut, având în vedere că, din anul 2010 până în prezent, au fost înregistrate la Curtea Constituţională un număr infim de cauze de acest fel.
    Guvernul a transmis Curţii Constituţionale, cu Adresa nr.5/4.660/2012 din 5 iulie 2012, înregistrată la Curtea Constituţională sub nr.4.615 din 5 iulie 2012, punctul de vedere, potrivit căruia sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că finalitatea controlului de constituţionalitate este de a face inaplicabilă orice lege care intră în conflict cu Legea fundamentală, sancţionându-se încălcarea de către Parlament a limitelor legiferării impuse de puterea constituantă. Astfel, Curtea Constituţională poate constata încălcarea normelor constituţionale privind competenţa sau procedura de adoptare a legii – neconstituţionalitatea extrinsecă sau neconstituţionalitatea intrinsecă, în sensul că, prin conţinutul său, legea supusă controlului încalcă dispoziţii sau principii constituţionale.
    Faţă de aspectele de neconstituţionalitate invocate în sesizarea de faţă, Guvernul subliniază că, potrivit art.146 lit.l) din Constituţie, Curtea îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii. Astfel, prin art.I pct.1 din Legea nr.177/2010 s-a realizat modificarea art.27 alin.(1) din Legea nr.47/1992, în sensul conferirii Curţii Constituţionale a unei noi atribuţii, şi anume aceea de a se pronunţa asupra constituţionalităţii hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, a hotărârilor plenului Senatului şi a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului. Legea privind completarea competenţei Curţii în sensul menţionat a fost verificată sub aspectul constituţionalităţii, iar prin Decizia nr.1.106 din 22 septembrie 2010 Curtea a constatat constituţionalitatea acesteia. Reiterând considerentele reţinute de Curte cu prilejul pronunţării Deciziei nr.1.106 din 22 septembrie 2010, Guvernul consideră că, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, adăugarea sau eliminarea unor competenţe pentru aceasta, prin legea sa organică, reprezintă o chestiune de oportunitate lăsată la latitudinea legiuitorului ordinar.

    CURTEA,
    examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctele de vedere ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile legii criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr.47/1992, reţine următoarele:
    Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.146 lit.a) din Constituţie şi ale art.1, 10, 15,16 şi 18 din Legea nr.47/1992 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, să soluţioneze sesizarea de neconstituţionalitate formulată de 67 de deputaţi.
    Obiectul sesizării de neconstituţionalitate îl constituie Legea pentru modificarea alin.(1) al art.27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în cadrul căreia se regăseşte articolul unic, cu următorul cuprins:
    „Articol unic. – Alineatul (1) al articolului 27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.807 din 3 decembrie 2010, se modifică şi va avea următorul cuprins:
    «(1) Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau cel puţin 25 de senatori.»”
    Autorii sesizării de neconstituţionalitate susţin că prevederile legii criticate încalcă următoarele dispoziţii din Constituţie: art.1 alin.(3) referitor la caracterele statului român şi art.1 alin.(4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale.
    Examinând sesizarea de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:
    I. Prin Legea pentru modificarea alin.(1) al art.27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, supusă controlului de constituţionalitate, este eliminată atribuţia Curţii de a se pronunţa asupra constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului.
    De asemenea, Curtea reţine că, după sesizarea sa cu neconstituţionalitatea legii sus-menţionate şi înainte ca instanţa de contencios constituţional să se pronunţe asupra acesteia, Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă nr.38/2012 pentru modificarea Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, act normativ publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.445 din 4 iulie 2012. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.38/2012 are în structura sa articolul unic potrivit căruia: „Alineatul (1) al articolului 27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.807 din 3 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
    «Art.27. – (1) Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.»”
    Din examinarea prevederilor articolului unic din legea criticată şi a prevederilor articolului unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.38/2012, Curtea constată că acestea consacră o soluţie legislativă identică, având exact acelaşi conţinut normativ.
    În aceste condiţii, Curtea subliniază că soluţia aleasă de Guvern, de a adopta, cu puţin timp înainte ca instanţa de contencios constituţional să se pronunţe asupra constituţionalităţii Legii pentru modificarea alin.(1) al art.27 din Legea nr.47/1992, o ordonanţă de urgenţă, care preia integral conţinutul normativ al legii criticate, pune în discuţie comportamentul neconstituţional şi abuziv al Guvernului faţă de Curtea Constituţională.
    Sub acest aspect, Curtea constată că, potrivit jurisprudenţei sale, actele de reglementare primară ulterioare nu pot păstra conţinutul normativ al unei norme legale neconstituţionale şi să se constituie astfel într-o prelungire a existenţei acesteia (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.1.615 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.99 din 8 februarie 2012).
    II. Cât priveşte criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea reţine că soluţia legislativă criticată elimină din sfera actelor asupra cărora Curtea exercită controlul de constituţionalitate hotărârile plenului Camerei Deputaţilor, hotărârile plenului Senatului şi hotărârile plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului.
    Atribuţia Curţii Constituţionale de a se pronunţa asupra hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, hotărârilor plenului Senatului şi hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului a fost instituită prin art.I pct.1 din Legea nr.177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.672 din 4 octombrie 2010.
    Examinând, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, dispoziţiile art.I pct.1 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României (devenită Legea nr.177/2010) în raport cu art.146 din Constituţie, instanţa de contencios constituţional a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art.142 din Constituţie coroborate cu cele ale art.1 alin.(1) şi (2) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei şi unica autoritate de jurisdicţie constituţională în România. În virtutea acestor prevederi, Curtea asigură controlul de constituţionalitate al actelor, procedurilor sau împrejurărilor cu privire la care a fost sesizată, constatând conformitatea sau neconformitatea acestora cu Legea fundamentală.
    Prin urmare, Curtea a constatat că, modificând Legea nr.47/1992, reglementarea în discuţie consacră o atribuţie nouă Curţii, respectiv controlul de constituţionalitate al hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, al hotărârilor plenului Senatului şi al hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, atribuţie care se circumscrie, în mod evident, cadrului constituţional consacrat de art.146 (a se vedea Decizia nr.1.106 din 22 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.672 din 4 octombrie 2010).
    Pe de altă parte, în jurisprudenţa sa, referitoare la atribuţia de a se pronunţa asupra constituţionalităţii hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, hotărârilor plenului Senatului şi hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, Curtea şi-a circumstanţiat competenţa de control al constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului, instituită ca urmare a modificării şi completării art.27 din Legea nr.47/1992, precizând că pot fi supuse controlului de constituţionalitate numai hotărârile Parlamentului adoptate după conferirea noii competenţe, hotărâri care afectează valori, reguli şi principii constituţionale sau, după caz, organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional (a se vedea Decizia nr.53 din 25 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.90 din 3 februarie 2011, şi Decizia nr.1.631 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.84 din 2 februarie 2012).
    De asemenea, Curtea a statuat că art.27 din Legea nr.47/1992 nu instituie vreo diferenţiere între hotărârile care pot fi supuse controlului Curţii Constituţionale sub aspectul domeniului în care au fost adoptate sau sub cel al caracterului normativ sau individual, ceea ce înseamnă că toate aceste hotărâri sunt susceptibile a fi supuse controlului de constituţionalitate – ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus (a se vedea Decizia nr.307 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.293 din 4 mai 2012).
    În aceste condiţii, Curtea constată că instituirea atribuţiei sale de a exercita un asemenea control de constituţionalitate reprezintă expresia diversificării şi consolidării competenţei Curţii Constituţionale, unica autoritate de jurisdicţie constituţională din România, şi un câştig în eforturile de realizare a unui stat de drept şi democratic, fără a putea fi considerată o acţiune conjuncturală sau justificată pe criterii ce ţin de oportunitate. De altfel, chiar realitatea juridică, politică şi socială dovedeşte actualitatea şi utilitatea acesteia, având în vedere faptul că instanţa de contencios constituţional a fost chemată să se pronunţe asupra constituţionalităţii unor hotărâri ale Parlamentului care puneau în discuţie valori şi principii constituţionale.
    În continuare, Curtea reţine că, potrivit art.1 alin.(3) din Constituţie: „România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate” în acelaşi timp, art.1 alin.(4) din Legea fundamentală consacră expres principiul separaţiei şi echilibrului puterilor-legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.
    Aşa fiind, Curtea constată că o dimensiune a statului român o reprezintă justiţia constituţională, înfăptuită de Curtea Constituţională, autoritate publică politico-jurisdicţională care se situează în afara sferei puterii legislative, executive sau judecătoreşti, rolul său fiind acela de a asigura supremaţia Constituţiei, ca Lege fundamentală a statului de drept. Astfel, potrivit art.142 alin.(1) din Constituţia României: „Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei.” Supremaţia Legii fundamentale este aşadar de esenţa exigenţelor statului de drept, reprezentând totodată o realitate juridică ce implică consecinţe şi garanţii. între consecinţe se enumera deosebirile dintre Constituţie şi legi şi, nu în ultimul rând, compatibilitatea întregului drept cu Constituţia, iar între garanţii se regăseşte controlul constituţionalităţii.
    Controlul de constituţionalitate, în ansamblul său, şi, integrat acestuia, controlul de constituţionalitate al hotărârilor Parlamentului care pun în discuţie valori şi principii constituţionale, nu este numai o garanţie juridică fundamentală a supremaţiei Constituţiei. El reprezintă un mijloc pentru a înzestra Curtea Constituţională cu o capacitate coerentă de expresie, de natură să asigure eficient separaţia şi echilibrul puterilor într-un stat democratic.
    De altfel, Comisia europeană pentru democraţie prin drept – Comisia de la Veneţia, organism consultativ al Consiliului Europei în probleme de drept constituţional, a subliniat că limitarea atribuţiilor Curţii Constituţionale a Ungariei în privinţa chestiunilor bugetare ar trebui înlăturată (a se vedea, în acest sens, Opinia nr.665/2012 a Comisiei de la Veneţia cu privire la Legea privind Curtea Constituţională a Ungariei, adoptată în cadrul celei de-a 91-a sesiuni plenare, 15-16 iunie 2012, paragraful 54 pct.10).
    În consecinţă, modificarea legislativă, în sensul eliminării atribuţiei Curţii Constituţionale de a se pronunţa asupra constituţionalităţii hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, hotărârilor plenului Senatului şi hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, fără nicio distincţie, nu face decât să ştirbească autoritatea Curţii Constituţionale, instituţie fundamentală a statului, şi să înfrângă astfel principiile statului de drept, conducând la dificultăţi deloc imprevizibile în realizarea unei politici de stat adecvate consolidării şi dezvoltării unui stat democratic, în care respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie. În aceste condiţii, Curtea subliniază că statul de drept, democratic şi social nu trebuie să rămână un principiu fundamental, cu valenţe pur teoretice, fără urmări practice, ci o realitate, corect receptată, atât de autorităţile publice, cât şi de cetăţeni.
    Curtea constată, de asemenea, că excluderea de la controlul de constituţionalitate a tuturor hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, hotărârilor plenului Senatului şi hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului nu se fondează pe statul de drept, ci, eventual, pe considerente de oportunitate, care, prin esenţa sa, presupune subiectivismul, interpretarea şi arbitrarul.
    Or, justiţia constituţională se fundamentează pe statul de drept, nu pe oportunitate. Aşa fiind, această atribuţie nu poate avea semnificaţia unei sarcini „excesive” pentru Curtea Constituţională, astfel cum este menţionat în expunerea de motive la legea supusă controlului, susţinere fără semnificaţie juridică, ci se integrează, în mod indisolubil, odată ce a fost legitim acordată, unui mecanism juridic de natură să contribuie la realizarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor într-un stat de drept, democratic şi social. A aprecia şi a decide asupra activităţii Curţii Constituţionale, cu precădere prin prisma unor standarde de ordin cantitativ, înseamnă incorecta sa receptare şi mai mult, ignorarea substanţei rolului său fundamental. De aceea, nu se poate reţine nici argumentul preşedintelui Senatului, exprimat în punctul său de vedere, în sensul că prin modificarea adusă Legii nr.47/1992, prin Legea nr.177/2010, s-ar încărca în mod excesiv activitatea Curţii Constituţionale, ceea ce a dăunat bunului mers al activităţii acesteia.
    Argumentul Guvernului în sensul că dispoziţiile art.146 lit.l) din Constituţie permit legiuitorului să modifice atribuţiile Curţii în sensul adăugării sau eliminării acestora prin legea sa organică nu poate fi reţinut, din următoarele motive:
    Curtea a reţinut că dispoziţiile art.146 din Constituţie enumeră atribuţiile Curţii Constituţionale, dar că enumerarea expresă prevăzută de lit.a)-k) ale articolului nu este limitativă, de vreme ce acelaşi articol la lit.l) prevede că instanţa de contencios constituţional „îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii” (a se vedea Decizia nr.1.106 din 22 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.672 din 4 octombrie 2010).
    De asemenea, examinând proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei României, înaintat de Preşedintele României, Curtea a considerat oportună completarea dispoziţiilor lit.c) a art.146 în sensul următor: „c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentului şi a hotărârilor cu caracter normativ ale Parlamentului, la sesizarea preşedintelui Parlamentului, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 40 de parlamentari;”. Această propunere a vizat constituţionalizarea expresă a normelor cuprinse în Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, reglementând la rang de Constituţie atribuţiile Curţii reglementate în cuprinsul art.27 alin.(1) din legea sa organică.
    În aceste condiţii, Curtea a recomandat abrogarea lit.l), potrivit căreia „îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii”. Propunerea a fost justificată de împrejurarea că, în virtutea acestei dispoziţii, Curtea, alături de atribuţiile „de rang constituţional” prevăzute la art.146 lit.a)-k), poate dobândi şi alte atribuţii instituite de legiuitorul ordinar prin legea ei de organizare şi funcţionare, atribuţii „de rang” legal.
    Totodată, Curtea a reţinut că, în temeiul textului constituţional propus spre abrogare – art.146 lit.l), atribuţiile Curţii Constituţionale pot fi multiplicate ori de câte ori interese ale forţelor politice impun modificarea sau completarea legii de organizare a Curţii. Curtea a apreciat că, prin eliminarea dispoziţiei constituţionale, este garantată independenţa instanţei constituţionale şi se păstrează voinţa puterii constituţionale originare cu privire la atribuţiile Curţii limitativ prevăzute numai în cuprinsul Constituţiei (a se vedea Decizia nr.799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.440 din 23 iunie 2011).
    În lumina jurisprudenţei enunţate, Curtea reţine că sensul normei de trimitere cuprinse în art.146 lit.l) din Constituţie, astfel cum rezultă din modul său de redactare – „îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii”, este acela de a permite legiuitorului sporirea, extinderea atribuţiilor instanţei de contencios constituţional. De aceea, a interpreta norma fundamentală menţionată, în sensul că legiuitorul ar avea posibilitatea de a limita, elimina sau reduce aceste atribuţii, în detrimentul altor dispoziţii fundamentale, echivalează cu golirea sa de conţinut, respectiv cu deturnarea sa de la scopul perfecţionării democraţiei constituţionale, urmărit de însuşi legiuitorul constituant cu prilejul revizuirii, ceea ce este absolut inacceptabil. Ca urmare, nicio modificare a atribuţiilor Curţii Constituţionale în temeiul art.146 lit.l) din Legea fundamentală nu poate fi făcută dacă are ca efect suprimarea, în orice condiţii şi cu încălcarea unor norme fundamentale, a uneia dintre aceste atribuţii.
    Sub acest aspect, chiar dacă atribuţia privind controlul constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului a fost acordată Curţii Constituţionale prin legea sa organică, aceasta a dobândit valenţă constituţională în temeiul dispoziţiilor art.146 lit.l) din Constituţie.
    De altfel, îndeplinirea şi a altor atribuţii de către Curtea Constituţională presupune, fără îndoială, existenţa, şi nu inexistenţa acestora în legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Acelaşi este şi sensul dispoziţiilor art.3 alin.(1) din Legea nr.47/1992, care stabilesc că „atribuţiile Curţii Constituţionale sunt cele stabilite de Constituţie şi de prezenta lege”, şi al art.10 alin.(1) din acelaşi act normativ, potrivit căruia Curtea Constituţională poate fi sesizată în cazurile expres prevăzute de art.146 din Constituţie, republicată, sau de legea sa organică.
    Ca urmare, Curtea constată că legitimitatea atribuţiei Curţii Constituţionale de a se pronunţa asupra hotărârilor Parlamentului care afectează valori şi principii constituţionale decurge din Legea fundamentală a cărei supremaţie Curtea este chemată să o garanteze, în timp ce soluţia legislativă criticată de eliminare a acestei atribuţii nu îşi află temeiul în Constituţie, ci, aşa cum s-a arătat, rezultă din încălcarea acesteia.
    De aceea, Curtea subliniază importanţa controlului de constituţionalitate a hotărârilor Parlamentului pentru buna funcţionare a statului de drept şi pentru respectarea separaţiei şi echilibrului dintre puterile statului, astfel încât, atunci când în discuţie se pune problema afectării valorilor şi principiilor constituţionale pe calea unor hotărâri ale Parlamentului, dincolo de conflictele politice inerente raporturilor dintre majoritate şi opoziţie, Curtea să poată fi chemată să vegheze la respectarea acestor valori şi principii, intrinseci democraţiei, ca unic model politic compatibil cu Legea fundamentală.
    Curtea consideră că în cadrul procesului legislativ de reexaminare a dispoziţiei neconstituţionale, fiind vorba de o atribuţie distinctă ce i-a fost conferită Curţii, aceasta ar trebui să fie reglementată într-o secţiune distinctă, după Secţiunea privind controlul constituţionalităţii regulamentelor, care să cuprindă procedurile ce urmează a fi aplicate, specifice noii reglementări, efectele deciziilor Curţii Constituţionale, prin care se constată neconstituţionalitatea hotărârilor Parlamentului, corelarea cu dispoziţiile art.2 alin.(1) şi art.11 alin.(1) lit.A.c) din Legea nr.47/1992.
    În fine, Curtea reaminteşte că puterea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, atât considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor Curţii Constituţionale sunt general obligatorii, potrivit dispoziţiilor art.147 alin.(4) din Constituţie, şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept.
    Pentru considerentele arătate, în temeiul art.146 lit.a) şi al art.147 alin.(4) din Constituţie, precum şi al art.11 alin.(1) lit.A.a), al art.15 alin.(1) şi al art.18 alin.(2) din Legea nr.47/1992, cu majoritate de voturi,

    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Admite sesizarea de neconstituţionalitate formulată de 67 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal şi constată că soluţia legislativă care exclude de la controlul de constituţionalitate hotărârile Parlamentului care afectează valori şi principii constituţionale este neconstituţională.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Dezbaterile au avut loc la data de 9 iulie 2012 şi la acestea au participat: Augustin Zegrean, preşedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Mircea Ştefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puskás Valentin Zoltán şi Tudorel Toader, judecători.

  32. @MarkWilliams,
    Nimeni nu iti flutura prin fata ca trebuie sa pleci..ci cel putin eu sint de acord ca nu am capacitatea de a analiza, diseca, combate, sustine tema propusa de tine.
    deci, nu te supara, frate!
    🙂

    @eugeni,
    am un prieten f. bun in Germania care scrie numai asa:
    GESTERN HABEN WIR EINEN WUNDERBAREN ABEND IN UNSEREM KULTURVEREINSHAUS HIER VERBRACHT. ZU GAST WAREN:…
    🙂

  33. Buna dimineata! 🙂

  34. neata, Mih, si bine ai revenit!
    🙂
    sper ca te-ai distrat bine pe unde ai fost….

  35. Si o cafea … cu Helen Shapiro (n 28 sept. 1946) 🙂

  36. Skorpy,
    Bine te-am/v-am regasit! 🙂
    Mi-am vizitat batraneii (probleme de rezolvat, inclusiv medicale). Nu chiar distractie, dar important e ca lucrurile sunt (destul de) ok.

  37. Finbar Furey (The Fureys) – n 28 sept. 1946

  38. Asa se procedeaza in tari civilizate. Nu este cazul la noi: vezi decembrie 2012.
    (si nu a fost un singur caz, ci mai multe: VB, MRU, VP, etc)

    Liderul Partidului Social-Democrat German (SPD) şi candidat în alegerile legislative de duminica trecută, Peer Steinbruck, a demisionat aseară din toate funcţiile deţinute în partid.

  39. Hmmm!
    Demisia de onoare vs Dosar „politic” 👿

  40. Eugeni,
    Nu am gasit in dispozitivul deciziei CC decit asta:

    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Admite sesizarea de neconstituţionalitate formulată de 67 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal şi constată că soluţia legislativă care exclude de la controlul de constituţionalitate hotărârile Parlamentului care afectează valori şi principii constituţionale este neconstituţională.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Dezbaterile au avut loc la data de 9 iulie 2012

    Nu cunosc procedura care o foloseste Curtea la judecarea unei cereri.
    Cert este ca ADMITE sesizarea PDL…

    S-a incercat scoaterea controlului constitutional cu privire la hotaririle luate de catre Camera Deputatilor,Senatului si a celor doua camere reunite.
    Justificind prin aceea ca aceste hotariri sunt supuse REGULAMENTELOR.
    Si ca este suficient si constitutional daca Curtea se pronunta doar pe Regulamente.

    Pe acest artificiu a fost posibila fentarea CONSTITUTIEI si schimbarea Avocatului poporului.
    Banuiesc ca primul pas a fost o lege sau o OUG prin care se motiva schimbarea av.pop.,bazata pe argumentele de mai sus.(ABUZIVA)
    Iar CC a fost obligata sa motiveze neconstitutionalitatea acestei legi,perioada in care ii era IMPOSIBIL sa se pronunte asupra sesizarii PDL.
    Asta cred ca inseamna in termenii Curtii inadmisibilitate.
    Dupa care a judecat sesizarea PDL si a dat acest verdict.(cel de mai sus)
    prin care a readus inapoi in atributiile constitutionale autoritatea Curtii de a se pronunta pe regulamente ,dar si pe hotaririle emise de Parlament.

  41. Eugeni,
    Prin reeditarea acestei Decizii a Curtii
    Ai scos in evidenta UN ABUZ parl;amentar si guvernamental care a marcat primii pasi catre suspendarea Presedintelui.

    Mi se pare ciudat ,totusi, ca odata cu admisibilitatea cererii PDL si a repunerii atributiilor constitutionale la locul lor..nu s-a revenit asupra unei decizii neconstitutionale ca aceea a schimbarii avocatului poporului…

    Nu pot sa stiu procedurile…
    De aceea imi spun parerea:
    Este la aceasta ora LEGITIM Avocatul poporului??

  42. Skorpi,
    Stii ce nu inteleg?
    Legislativul,adica Parlamentul este cel care ne reprezinta.Cel care ar trebui sa se supuna SUVERANITATII nationale care apartine poporului.
    Si care ar trebui ,pe optiunea noastra si pe banii cu care ii intretinem sa aiba o activitate care sa se reflecte in nivelul nostru de trai,in modernizarea statului,in consolidarea valorilor nationale si in afirmarea drepturilor noastre cetatenesti.

    Parlamentarii au deviat de la atributul acesta.
    Ori acest fapt nu pare a ingrijora pe nimeni.Trebuie sa iti cunosti DREPTURILE ca sa poti fi opozantul abuzurilor tot mai dese si tolerate tacit.

    In calitate de alegator,dar si de contribuabil,platitor de taxe si impozite,eu
    incerc sa realizez ce se intimpla…de ce exista puciuri,fraude electorale,recensaminte si statistici fraudate…legi strimbe,privilegii, etc..

    De ce toleram abuzul si minciuna pe spatele nostru..
    Si un posibil raspuns l-am gasit..
    si reactia:Absenta la vot..
    Pasivitatea prin necunoasterea propriilor noastre drepturi ,acceptind in locul lor umilinta ,si neputinta…
    Ori eu tocmai asta am dorit sa fac..
    Sa ridic baricadele artificiale ale mintii.

  43. Cred ca sunt trei „zone” de vulnerabilitate ( de care au profitat puciurii USL din plin, anul trecut)
    1) ignoranta/lipsa educatiei politice, civice si a educatiei pur si simplu, la nivelul electoratului roman
    2) viciile actualei Constitutii
    3) „minusurile” inerente unui sistem democratic (democratia NU e perfecta*, dar e forma cea mai buna din cele existente)

    *) orice forma care se declara „perfecta” e de evitat/respins.

    Parerea mea… 🙄

  44. Mih,,

    Ai intuit de fapt,ce intentii am…

  45. Adică tu, pomul din pădure, ești a doua Curte Constituțională. Bravo!

  46. La tema SCANDAL

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s