Daily Archives: martie 30, 2015

Parlamentarismul este circumstanta agravanta pentru un hot

Tanti Motto :
Escrocii mari, ce fură-o bancă mare,
Sunt pedepsiţi uşor, de complezenţă,
Mai greu să fii pungaş de buzunare,
Că statul nu suportă… concurenţă.
(Marian Grigore Dobreanu)

Cu ceva ani in urma cineva ma intreba ceva despre reguli si democratie. Nu mai stiu, cred ca pornise de la libertatea de a scrie orcine/orice la Copac, sau ceva de genul asta.
Ziceam atunci ca e simplu. Cei 3, sau 5, sau 7… care constituim grupul de radacina, stam la sueta si stabilim pe baza majoritatii simple regulile ce se impun a fi respectate pentru perioada de timp de la To la T1 si ce pateste cine nu le respecta.
Odata asta facuta, le zgariem pe tablite si le punem la loc vizibil.
Cine NU le respecta, inclusiv cei/cel care le-au votat si cei/cel care vegheaza la respectarea lor, patesc ceva. Punct.
Dupa perioada de timp To-T1, daca e cazul, se rediscuta, se acorda cu noile descoperiri app-stiintifice si inclinatii homo-morale si se zgarie din nou pentru perioada T1-T2.
Problem solved.

Mi-am amintit despre asta in contextul valurilor starnite de ultimile blocari privind cercetarea juridica a  alesilor de catre …. alesii insisi !
Care este rostul/rolul imunitatii parlamentare ?

Dupa cate gandesc eu scopul este de a proteja persoanele de decizie in problemele vitale ale natiei, precum mai sus-pomenitii alesi, de pericolul presiunii cu hartuieli abuzive in justitie si prin aceasta a distorsionarii actului respectiv de decizie.

Cea mai comuna utilizare a acestui concept este un fel de polita de asigurare a persoanelor de decizie ca nu sunt/vor fi actionati in justitie pe motive ce privesc respectivele decizii.
Logica normala din care cred ca s-a nascut ideea rezulta din faptul ca vorbim de decizii cu fundamentare politica. Ca societatii i-ar merge mai bine daca toata economia ar fi de stat sau dimpotriva daca toata ar fi privata, de exemplu.
Si aparent are sens.
Pentru ca sfera depaseste domeniul relativ strict si concret al actului antisocial punctual si se situeaza mai degraba in domeniul ideologic, impletit cu ce mai da Dumnezeu pe acolo, de la teorii economice pana la religie si psihologie.
Domeniul juridic nu se poate extinde dincolo de situatii mult mai prozaice, simple, cu efecte clare, cu minimum de dubii si interpretari.

Cumva, pana si aceasta imunizare poate fi discutabila !
Daca am considera-o perfecta si corecta, am recunoaste instantaneu ca suntem o natie de criminali dupa uciderea lui Ceausescu. Ma indoiesc ca este cineva care-l poate acuza ca raul facut natiei a fost altfel decat prin deciziile sale politice.

Insa aceasta gaselnita aparent progresista se dovedeste a fi mai degraba un lup in blana de oaie. Scopul REAL pentru care este folosita cu precadere este de a asigura superioritatea unei caste ce se desprinde de planul social unde-si framanta mamaliga cetateanul obisnuit, formand o grupare separata, distincta, privilegiata. Ca e denumita „nomenclatura” sau „GIOP” sau oricum altcumva, vorbim de fapt despre acelasi concept. Un grup de derbedei care se folosesc de slabiciunea populatiei si a parghiilor mai mult sau mai putin democratice pentru a nu fi siliti sa respecte legile ce guverneaza respectiva societate.

Imunitatea parlamentara nu face de fapt altceva decat sa protejeze un grup de indivizi in fata obligatiei elementare de a raspunde in fata legilor societatii pentru actiunile lor.
Situatie in care instantaneu si inevitabil aceste acte sunt sau devin ANTISOCIALE !
Imunitatea parlamentara devine automat arma fundamentala prin care un grup de hoti spoliaza societatea in care traiesc.
Daca vreti, pot spune fara teama de a gresi ca daca intreg grupul respectiv ar fi arestat si pus la popreala la un moment dat, procentul de erori judiciare ar fi mult sub media generala. Iar atunci cand „ajunge cutitul la os” asa se si intampla.
Fireste fara traditionalul proces sau cel mult cu o caricatura de proces pentru a pastra o aparenta de legalitate si a salva cat se mai poate din conceptul de justitie.
Ii poti spune cum vrei, revolutie, rascoala, este in fond vorba despre acelasi scandal prin care organismul social isi descapataneaza capusa uriasa ce i-a crescut in carca.

In societatile democratice, situatia este „sifonata” si pastrata in limitele neexplozive de procesul electoral periodic prin care se incearca insanatosirea sociala a respectivului grup de hoti. Injectarea de „sange proaspat” care sa respecte legea.
Aceasta parghie este insa viciata inevitabil de privilegiul „imunitatii” care pur si simplu infecteaza mai iute noii veniti deat ar putea ei sa schimbe ceva.
Asta in cazul in care chiar ar fi dorit sa schimbe, pentru ca cel mai probabil este vorba din capul locului de posesorii unei mentalitati ce se autoselecteaza si care acced in respectivul grup PENTRU a fura fara a raspunde in fata legii, nicicum spre a opri acest proces.
Practic acest fragment de tesut social ce devine gradual independent de organismul-mama, pe care-l suge prin conducte din ce in ce mai mari si mai multe ca orice tumora, se apara singur impotriva celor ce-i doresc „pieirea”, fie prin infectarea noilor veniti fie prin eliminarea/anularea celor ce, accidental, chiar nu vor sa fie parte a acestei grupari infractionale.

Imunitatea parlamentara se pare ca este scutul fundamental sub care un grup bine delimitat de hoti poate fura fara grija si fara limite temporale sau de volum.

Se pretinde smechereste ca imunitatea parlamentara ar proteja alesii spre a nu fi cercetati, urmariti (penal), judecati sau condamnati privind actiuni desfasurate pentru indeplinirea indatoririlor ce le revin conform functiilor in care au fost alesi.
E o mare pacaleala.
Este un politist imun la respectarea legilor daca se afla in exercitarea atributiilor ?
Este un chirurg imun la raspunderea legala ce revine cand procedeaza la o interventie ?
Soferul de tir nu raspunde legal pe timpul in care-si conduce balaurul pe autostrada ????

Ca la noi nici macar nu mai e vorba de acest aspect si ca s-a ajuns intr-un hal absolut incalificabil, anecdotic si hilar daca n-ar fi trist si dezastruos, de a transforma Palatul Parlamentului intr-un castel in care se refugiaza talharii sa nu-i agate potera, este pata de culoare nationala.
Tampa si primitiva.
Dar este un rezultat firesc a dezvoltarii conceptului de „imunitate”.
Nu cumva ar trebui sa fie invers ?
Nu cumva pedeapsa pentru un paznic care fura ar trebui sa fie mai mare ?
Tocmai pentru ca el stie, in virtutea increderii acordata conform slujbei, unde si cum s-o faca !
… in cazul unui medic care foloseste o substanta chimica medicala pentru a ucide un nene …
… pentru un politist care are dreptul sa poarte si sa foloseasca o arma de foc si impusca un trecator ….
… pentru un pompier care da foc la sandrama…

Prin faptul ca esti nu doar calificat ci si incarcat cu responsabilitatea si increderea ca cele cu pricina sa NU se intample, toate acestea sunt circumstante AGRAVANTE. Nici vorba sa te disculpe, sa te protejeze in fata prevederilor legii valabile pentru tot palmasul.
De ce faptul ca poti face legea sa te disculpe cand prin ea iti stabilesti propria imunitate in fata legii ????

Pentru ca Romania sa poata iesi din vagauna social-economica in care a infundat-o gasca politico-administrativa, cred ca ar fi o idee buna ca  imunitatea parlamentara sa fie anulata.

Viq

Reclame