Monthly Archives: iulie 2015

Mircea, ca la inceput de drum.

Azi Baniciu face 66 de ani !
O viață frumoasă, o carieră de asemeni, cu inerentele buruieni ale unor resentimente cu rădăcini vechi.
În primăvara anului trecut, Nicu Covaci l-a dat în judecată pentru că-și permite să cânte piese din „Phoenix”.
„Vine Baniciu şi cântă, ilegal, toate piesele consacrate de la Phoenix, la jumătate de preţ. Ce-ţi mai trebuie Nicu Covaci!„.

Penibil !

„Păi, eu, Nicu Covaci, am 150 de compoziţii, Joji Kappl vreo 7-8, iar Baniciu doar una! Domnilor, doar una! Andrii Popa. Voi ştiţi că eu nu mai cânt această piesă la concertele Phoenix ? Au cerut-o oamenii şi le-am explicat că e a lui Baniciu şi că n-o mai pot cânta
Decizia tribunalului ?
O să râdeți !
… sau nu !
„Magistraţii Tribunalul Bucureşti au decis printr-o hotărâre că Nicu Covaci este autorul piesei „Andrii Popa” şi a celorlalte melodii cântate până acum şi de Mircea Baniciu.”
Adică au decis că „singura” piesă pe care Covaci recunoaște public că a compus-o Baniciu, este atribuită prin lege lui Nicu.
No comment!

Talentul componistic al lui Baniciu nu cred că este chiar atât de insignifiant pe cât îl declară Covaci. Mărturie stă evoluția sa post-Phoenix. Cel putin „Secundele” mi se par excelent realizate.

Pe de alta parte, nici Covaci nu rateaza ocazia de a marca consistent, dezamagirea ilustrata „In umbra marelui URSS” fiind probabil una din cele mai reusite epopee ale dezradacinatilor romani.

Amar sentiment mai ales după ce reîntâlnirea lor suna atât de promițător în urmă cu puțină vreme !

„Ce frumoși suntem … la-nceput de drum … !”
Mai apoi ne urâțim ca dracu’ !

Viq

Omul si locul

Spunea cineva odata ca cine-i domn, e domn si-n sant, iar cine-i porc tot porc ramane si-n mercedes.
Ca „omul sfinteste locul” !
Sau il transforma-n cocina, dupa cum ii e felul !

Celor livizi de-orbecait,
Si cu privirea șuie :
Era pe cand nu l-ati zarit.
Poate-l vedeti cand nu e.

Viq