PELERINI PRIN ȚARA PREAFERICITULUI CIOBOTEA (I)

Notă: Ceva pentru relaxare, că tot e vară. Altera pars a imaginii BOR, acum subiect de senzație!

 

De ceva timp am intrat, cam tras de mână de doamna mea, în clubul local al pelerinilor pe la mânăstiri și locuri sfinte din țara noastră. Lucru nu tocmai rău că ne mai aerisim și noi, clătindu-ne ochii cu minunățiile pe care le-am „sărit” când eram în putere, ocupați cu activitatea de bază a doi familiști de modă veche – creșterea și educatia celor doi juniori, ajunși acum ditai măgarii…

Ca orice plăcere, și pelerinajele acestea presupun niște probleme la baza de plecare: în grija cui lăsăm gospodăria pe timpul cât vom lipsi, cine va avea grijă de „inventarul viu” și de restul, că mamaie abia se deplasează din cauză de ani mulți și puteri înpuținate iar «măgarii» mai sus pomeniți, deși motorizați amândoi, nu se pot dezlipi de Bucureștiul aflat la doi pași. Mă’sa zice că sunt încălecați de perechile lor. Eu am altă părere – comoditate și un program în care „părinții” apar doar la rubrica «neprevăzute»…

Anul trecut am făcut două raiduri de câte o zi pe la mănăstirile din sudul Munteniei, în Episcopia Giurgiului, așa cât să-și facă doamna mea «mâna» la drum lung cu Fabia cea nouă, fain motorizată și bine computerizată, că uneori s’arată mai deșteaptă decât șoferița!!! Când conflictul  între cele două se acutizează, «echipa de suport logistic», adică mandea, n-are decât să ia la răsfoit cartea tehnică și să caute capitolul cu ponosul, apoi să citească tare și răspicat, eventual traducând pentru artista de la volan, termenii tehnici din indicațiile de folosire. Altă viață… Nu tu șurubăreală, nu tu suflat jiglere, modificat avans ori curățat bujii și, după mânjirea cu ulei au vaselină, spălatul obligatoriu la margine de drum cu apa și detergentul inclus din bidonul purtat în «trusa de ugență» a bronzatei – fosta Dacia break. Că altfel nu se permitea accesul într-o mașină de doamnă, adevărată vitrină care abia adunase doar puțin peste 50000 km de la nașterea în 1998 lângă Pitești până la livrarea, în cadrul Programului de înnoire a parcului auto, ca rablă în București.

…rablă?! Păi nici nu terminaseră ăia de la preluare cu actele de predare, că o și dezbrăcaseră de tot ce avea mai bun pe ea!  Adevărați piranha… Când am ieșit pe poartă, atacau cutia de viteze pentru demarorul electric…

 

Primul drum, la o mănăstire de aproape, Buna Vestire pe teritoriul localității Malu Spart, într-un luminș din pădurea care mărginește satul aparținător de comuna Bolintin Vale. Ridicarea noii mănăstiri pe ruinile unei vechi ctitorii de boier trăitor în prima jumătate a secolului XV al cărui nume s-a rătăcit prin hrisoave prăfuite, a început cu vreo zece ani în urmă cu biserica de lemn, apoi cu „acareturile” unei astfel de alcătuiri în care își duc traiul patru călugări. Un loc modest și liniștit, acum departe de lumea dezlăntuită și totuși cu acces usor, și pe jos și cu auto. Deocamdată e prea mic să poată oferi pelerinilor cazare, dar grija pentru reînvierea acestui locaș a făcut din el o mică bijuterie unde numai aleile de acces sunt pietruite și asfaltate, restul e numai lemn. Probabil, meseriașii de peste munți au dat și ei o mână de ajutor…

Al doilea, la Mănăstirea Comana, cea încărcată de istorie venind de pe vremea lui Vlad Tepeș, locul de odihnă veșică al zbuciumatului domn. N-ai crede că, adăpostit prin codrii Comanei și printre meandrele Neajlovului, s-a găsit spațiu pentru un locaș sfânt care a fost când mănăstire, când cetate de apărare și loc de refugiu, când loc de cinstire a celor care, mai târziu, și-au dat viața pentru apărarea pământului strămoșesc…

…în orele petrecute acolo m-am simțit, ca în nici o altă parte, copleșit până în ultima fibră de ecourile trecutului încărcat de tragism, cu un nod de lacrimi abia stăpânit în gât.

 

A urmat apoi raidul cu autocarul organizat de clubul sus-pomenit pe la mănăstirile moldovenești din Episcopia Iașului: Neamț, Agapia, Varatec, Sihăstria, Petru Vodă plus o surpriză, pe drumul de întoarcere prin Ardeal, noua Manastire Izvorul Mureșului, în localitatea cu același nume.

Prima impresie a fost că Moldova cea arătată cu degetul pentru încremenirea în timp are meritul de a mai păstra încă ceva din atmosfera de sacru din lăcașurile ei, mai puțin atinsă de utilitarismul impus de la centru de ierarhii actuali ai BOR.

…«perla» Episcopiei Iași în județul Neamț este Mănăstirea Neamț, atestată documentar puțin după anul 1200. La ridicarea, păstrarea și consolidarea prestigiului ei au contribuit din plin domnitorii Moldovei Petru Mușat, Ștefan cel Mare și Petru Rareș, precum și o pleiadă de ierarhi ai ortodoxiei moldovene, făcând din acest locaș un centru de cultură și spiritualitate ortodoxă cu răspândire și influență importantă în țarile creștine din jur până în vremea noastră. Nicolae Grigorescu își leagă și el numele de icoane pictate în biserica mănastirii. Un loc care «se respectă» pe sine și impune respect…

Mănăstirea Agapia, ca și Varatec, are un caracter mai aparte, fiind mai strâns legată de localitatea Agapia din județul Neamț. Cu cele peste o sută de locuințe ale călugărițelor aflate în afara incintei mănăstirii, cu Liceul Teologic Ortodox Cuvioasa Parascheva, perimetrul Mănăstirii aproape se confundă cu cel al comunei locuită de sătenii Agapiei. De-a lungul timpului aici au locuit și au creeat Alexandru Vlahuță, George Coșbuc, I L Caragiale, Calistrat Hogaș, Duiliu Zamfirescu și alții. Cu o istorie zbuciumată, pustiită și refăcută de mai multe ori, ultima dată în anul 2009, locașul adăpostind peste trei sute de călugărițe, atrage în continuare spre sine alte căutătoare de pace sufletească.

La fel Mănăstirea Văratec, refăcută în forma actuală după 1900 în urma unui mistuitor incendiu, a „înglobat” satul Văratec al comunei Agapia în cuprinsul ei. Adăpostind după refacere o scoală satească mixtă, o școală primară de fete, o școală pentru călugărițele neștiutoare de carte, școli și seminarii bisericești, ateliere de broderie bisericească, restaurare și legătorie de carte bisericească, covoare, tricotaje, pictură bisericească și artă decorativă, mănăstirea cu cele aproape 500 de călugărițe a creat un adevărat tezaur de cultură din care partea palpabilă – icoane vechi, obiecte de cult, Evanghelii, manuscrise și tipărituri sunt păstrate cu grijă în muzeul mănastirii. Legate de Mănăstirea Văratec sunt personalități ale culturii românești: Mihai Eminescu, Veronica Micle, Profira Sadoveanu, Bartolomeu Anania, Zoe Dumitrescu-Bușulenga…

 

…în urmă cu aproape 38 de ani, o parte din luna noastră de miere am petrecut-o găzduiți de o măicuță din Văratec. O fi fost ea „lună de miere”, da’ «trântorul» povestaș, în consens cu «albinuța» personală, a hotărât să fim cuminți-cuminței, din respect pentru loc. Ne-am luat noi revanșa în partea a doua a lunii de miere prin alte locuri pe unde am fost, cât ne-a ținut rezerva de prezervative. Că pe vremea aia nu se purtau pilulele… Nici cele roz, că erau sub embargoul politicii de creștere a natalității, nici cele albastre, că nu era cerere!

 

Mănăstirea Sihăstria, deși întemeiată prin secolul XVII, iese în evidență în a doua parte a secolului XX, sub stăreția arhimandritului Elie Cleopa când se incheagă actualul complex mănăstiresc. Ca majoritatea mănăstirilor din România, și Sihăstria a avut de suferit serios de pe urma contorsiunilor istoriei: prima dată – incendiul din anul 1821 când Eteria își alesese drept loc de luptă pentru eliberarea Patridei (Grecia natală, deh!) tocmai cele două principate române (!) iar a doua pustiire, în timpul ultimului război mondial. Părintele Cleopa a preluat ruina de după război și a ridicat-o până la ceea ce se vede acum. De numele Sihăstriei este legată însă și intrarea in monahism a Preafericitului actual, pre numele său civil Ilie Ciobotea… Asta ca să pună moțul strădaniei de decenii a Părintelui Cleopa și a altora ca el.

Mănăstirea Petru Vodă, retrasă și adăpostită în pădurile satului Petru Vodă al comunei Poiana Teiului este ctitoria Părintelui Iustin Pârvu, ridicată la începutul anilor ’90. Cimitirul mănăstirii adăpostește mormintele a șapte decedați în temnița comunistă de la Aiud, precum și locurile de odihnă veșnică a părintelui Calciu-Dumitreasa și a poetului Radu Gyr. Aproape 80 de călugări duc aici o viață duhovnicească neruptă însă de lumea care îi caută și vin la ei după lumină.

După ce am îndeplinit și noi rânduielile de seară la mănăstire laolaltă cu frații călugări, ne-am retras la somn – doamnele într-o parte și cei doi bărbați, eu și șoferul autocarului, în altă parte. Avantaj noi: am prins o cameră unde, într-un dulap, am descoperit un calorifer electric pe care nu l-am lăsat să șomeze peste noapte. Asta după ce timp de o jumătate de oră cât am mai dondănit noi până să dăm stingerea, am verificat dacă priza electrică și piciorușele fișei de alimentare a monstrului de 2000 wați nu se încing, să nu facem v’un pocinog în anexa de cazare, toată din lemn.

A doua zi, am luat-o spre casă pe o scurtătură care ne-a scos din codrii Neamțului pe Valea Bicazului. M-am reîntâlnit cu Cheile Bicazului după mai bine de o jumătate de secol de la prima vedere în excursia școlară din anii ’60. Am revăzut locurile cu alți ochii, cu mintea de adult care are ceva idee despre cât efort omenesc cuprinde menținerea în funcțiune a șoselei de-a lungul acelei despicături înguste prin peretele de piatră, tăiată de apa unui râu de munte… Era soare și frumos dar imaginația mea tot încerca să pună zăpadă și gheață pe drumul care urma fundul văii inguste pentru a-mi face o imagine a încăpățânării muntenilor de pe cele două părți ale Carpaților de a ține legătura unii cu ceilalți.

Cătinel ori mai în viteza a doua am intrat prin Bicazul ardelean în HarCov, tinutul devenit calul de bătaie al înfierbântaților naționaliști din ambele tabere, cu mințile bolinde în lipsă de altă preocupare. Lume la fel ca peste tot, localități mai închegate cu biserici mai răsărite, aparținând confesiunilor din zonă, recomandate de forma specifică a turlelor de clopotniță.

Aici, la ieșirea din Izvorul Mureșului, cunoscuta stațiune de la poalele Hășmașului Mare, am avut surpriza plăcută a unei oaze de ortodoxie ridicată și menținută, în pofida a oarecari asprimi de așteptat prin partea locului. Este vorba de Mănăstirea Izvorul Mureșului înființată în 1996 din dorința și cu sprijinul comunității ortodoxe din zonă, locaș în care viețuiesc 25 de tinere maici, culte și bine motivate în a ține sus flamura ortodoxiei pentru sprijinul sufletesc al românilor de pe aici. Dacă biserica în stil brâncovenesc, casa duhovnicului, chiliile și anexele gospodărești au fost ridicate evident cu contribuția mâinilor de bărbat, în schimb pictura și împodobirea interioarelor sunt rodul priceperii tinerelor măicuțe, mai toate cu facultate. Un stup de albine harnice, îngrijind cu devotament o bijuterie luminoasă la margine de drum DN12… Confruntați cu imaginea asta aducând a misiune ortodoxă în teritoriu neprieten, printre pelerinii de aceeași confesiune, veniți din regat, se născu spontan un curent de solidarizare care ne făcu să ne despărțim, fără părere de rău, de ceea ce mai duceam prin portofele.

Apoi haide spre casă, că drumul e lung de tot. Am trecut fără oprire prin Miercurea-Ciuc și Sfântu-Gheorghe, am ocolit în viteză Brașovul ca să prindem cât mai liber DN1 după Bușteni și, cu opririle pentru relaxarea șoferului care nu se mai băga, ca-n alte dăți, să «amețească» softul autocarului cu cartela colegului de volan care semna «prezent» la o nuntă, am ajuns pe înserat acasă, la fermă unde am îmbucat ceva și direct în așternut am aterizat, lăsând raportul către mamaie pentru a doua zi…

Anunțuri

40 responses to “PELERINI PRIN ȚARA PREAFERICITULUI CIOBOTEA (I)

  1. Ooo, frumos, pentru unul cam pagin (nu chiar, dar cam nedus pe la Biserica), si caruia-i place asemenea lectura.
    Ma amagesc ca, macar citind pios, mi se vor mai ierta din pacate 😛
    NB,
    din rugaciunea „Tatal nostru…” de mic m-a socat versul „Si nu ne duce pre noi in ispita”. Cum adica, Domnul are intentia sa ne amageasca si sa ne duca in ispita?
    Ei bine, recent citeam ca se vrea o corectura, o exprimare mai clara a versurilor.
    Sint sincer uluit: atitea maicute la unele manastiri?

  2. Oldule, felicitari pentru text!
    Cine zicea ca inginerii n-au talent la scris?

  3. asta vroiam sa scriu si eu, dar pană sa recitesc ce … spicuisem, ca de pe net, de! … mi-o luă inainte un Îngândurat
    să îl repet atunci – Talentatule carele ești matalele!
    … in arsița de afara, ia o melodie cadou, ca azi maine vine iar viforul si noi stim cu e sa te bati cu nămeții lui

  4. Bună dimineaața! 🙂
    Mulțumiri pentru vorbe bune și scuze că la fermă perioadele de „tăcere”, dimineața până se pune vipia și seara când se ridică, se suprapun taman peste orele cu trafic net intens 🙂

  5. Ce face vipia!

  6. am citit si eu si mi-am facut si o cruce.
    acu, drak stie daca mi-am facut-o corect, ca mereu incurc ordinea punctelor cardinale ale inchinaciunii.
    da zic ca asta nu conteaza, credinta din suflet e mai importanta, nu ?
    deci, ma crucesc si ma intreb : cum sa rezisti la atatea supliciuri ?
    sa iesi dint-o biserica si sa intrii in alta, care e la fel si identica , la urma urmei.
    oldule, iti admir stoicismul, eroismul as zice.
    te-as decora daca as fi iohanis.
    pe mine bunul dumnezeu m-a trimis sa fac turul statiunilor de pe litoral, de la vama veche pan la eforie ala de sus, ca la mamaia nu m-a tras sufletul, ca o super stiam.
    daca vrea bunul victor, va fac si io o compunere cu cum m-am rugat io in fiecare seara de calugarii ospatari sa mai imi aduca o icoana de lins, da rece,
    ps. la plecare, pe bucatica dintre (aproape ) lugoj si deva, pe vreo 40 km era un stau de 30 de km.
    norocul prostului, adica al meu, ca era pe sensul alalant.
    dovata ca m-am rugat corect la manastirile litoralului.

    • Ai grija la ce mananci (…), ca am aflat de la brea3king news ca s-a descoperit ca au descoperit vaccin antirujeola in alimente. Si ca s-a otravit apa (si berea, implicit).

  7. Salutare tuturor, iar lui Old, cu multumiri pentru textul frumos scris si placut la citire & calatoria pe care a prilejuit-o – o parte, imaginara, prin locurile prin care nu am fost, o parte, trezind amintiri vechi si foarte vechi (aproape jumatate de secol).
    Printre amintiri – Manastirea Neamt, pe cand eram de varsta gimnaziului. Aveau acolo si o biblioteca impresionanta prin numarul volumelor si prin vechimea si valoarea istorica si culturala a unora dintre ele. A fost prima data cand am innoptat intr-o manastire (s-a mai intamplat niste ani mai tarziu, la Varatec). Imi aduc aminte si acum ca m-a uimit linistea, dar mai ales sentimentul de calm si siguranta, pe care doar locurile unde te simti „acasa la tine” ti le dau [mai greu de pus in cuvinte].

    https://neamt.mmb.ro/biblioteca-manastirii-neamt

  8. Caldura mare, nebuneală 😛
    Daca nu-i dus in pelerinaj, marinarul vorbeste prostii:
    https://www.facebook.com/PresedinteleTraianBasescu
    „”Ieşi afară…!”
    .

    • eu nu gäsesc cä vorbeste prostii, ce spune are cap si coadä,
      banii ii primeste falsi revolutzionari si epoleti ce sustin PSD-ALDE

    • Capacitatea de a dezechilibra bugetul sistemului de pensii (pensiile absurde), economia (salariile bugetarilor care sfideaza sectorul privat), invatamantul (doctoratele la taraba), justitia (Ghita/Ponta vs. LCK/Coldea), armata (de la Militaru de ieri, la subfinantarea si tentativele de sabotare a compatibilitatii cu NATO de azi),… par a face parte din mostenirea genetica a sefilor PSD, de la Ilici pana la Volguta, trecand prin Ponta. Uneori, ascunsi dupa paiate impinse la geamul de la strada: Cacarau, Mang, Tradiceanu, Pop, Iordache, Vosganian…
      Mie nu militarii si politistii care isi cer azi pensionarea mi se par de blamat, ci politicienii care stramba legea, ademenind mase largi de oameni pe drumul pierzaniei.

    • stimabile, esti tare.
      dar sa nu mai zici ca eu ma gandesc numai la basescu.
      chiar ii uitasem numele o saptamana, privind la zeitele din manastirea vama veche.
      recunosc ca mi-am pierdut indemanarea, doar trei (4) am reusit sa conving intr-o saptamana, si care m-au si costat o gramada de mese la carciuma…
      ciudat era ca nu le interesa politica.
      m-am prins cam tarziu ca daca le promiteam o croaziera pe la manastirile din jurul bucurestiului le cuceream pe toate.
      asta e, fraier.

  9. Allloooo
    A dat vipia in pădure ?
    Ați plecat toți la mănăstiri, pe urmele oldului?
    V,ați dat cu draknea?
    Unu nu mai combate pe aici, bai frate…
    Sau ați ieșit toți la pensie cu pensii d,alea, necurate, si nu mai aveți timp dekat de numărat banii…
    Aveți grija, ca daca nu mai vede nici o luminitza pe aici vine shtainghoferu si taie tot copacul…

    • te bucura: lui Basescu i se pregateste un loc de parlamentar in Basarabia. Asa ca te poti intoarce din bejenie 😛
      Curaj, gaina, ca te tai!

    • @johnica, ai nimerit-o in plin: blatul Basescu-Ponta este dovedit azi de gramada de bani pentru talibani (…i expiratului).

  10. Randuri frumoase,cinste cui te-au scris. !

  11. Oameni generosi. Tks ! 😉

  12. Nu in van a zis vocea popolului „la umbra de codru des”; calduri au mai fost si mai va sa fie 😉
    NB,
    ieri am vazut alte voci (de mămici, zic deontologii din divizia de lichele a presei) scandalizate ca marinarul, la bazin cu nepotii, s-a protejat cu o sapca,iar pe gîgîlici i-a lasat cu capul descoperit. Ca asa fac „vocile” natiunii, isi scalda, la strand, copiii cu sapca pe cap.

  13. Nu contam la si la, si nu contam la inot ori atletism, dar injuram in draci si analizam la singe pe Simona Halep.
    Dece nu cistiga un Grand Slam, dece nu ajunge pe locul intii, dece se retrage din unele turnee, dece? Dece ne jigneste patriotismul 😛 😛 😛
    Gazeta sporturilor, gazeta lui Tolontan, e interesata doar de Jiji Becali, si de echipa lui, Fotbal Club Stina Becali, FCSB.

    • Una dintre cele mai paguboase evolutii ale presei din Ro a fost promovarea comentatorilor sportivi in postura de voci ale „cetatii”. Tendinta instaurata cu ocazia primei mari competitii sportive organizata pentru echipa nationala de plantat panselute in rondul de la Universitate. Pe fondul aprobarii tacite a taciturnului ManON:

  14. Soacra-mea, intr-o pauza de la bucatarie, ma intreaba stergindu-se pe miini cu sortul: ce crezi, Dogaru isi va reactiva armata daca se umbla la pensiile nesimtite?
    Inainte de a incerca un raspuns m-a strafulgerat un gind: cum mama zmeului sa aiba gust mincarea ori sa nu fie arsa daca ei ii umbla mintea hai hui 😛
    Chiar, nu mai e injurat guvernul pen`ca plafoneaza indemnizatiile pentru cresterea viitorilor alegatori? ori ca de iesi la pensie de la stat, nu mai ai voie sa te angajezi tot la stat (si uneori pe acelasi post)?
    Hei, purtatori de cascheta, ati uitat versul cu iesi afara….?

    • eu zic ca ar trebui sa fiti fericiti.
      traiti intr-o tara cum altele nici nu viseaza sa aibe ce aveti voi.
      uite, facem o comparatie intre austria si romania.
      voi aveti cutremure, ei nu.
      voi inundatii, ei nu.
      voi aveti canicula cat cuprinde, ei mai putina.
      coruptie cat se poate, ei nu prea…
      pensii nesimtite, ei nu, dekat normale.
      voi aveti campii intinse, ei au munti unde nu creste graul si dau navala turistii.
      voi aveti fosti presedinti care spun ce trebuie facut desi ei nu au facut cand au fost presedinti, ei nu.
      voi aveti sosele proaste, ei au niste amarate de autostrazi ce tranverseaza muntii in lung si in lat.
      voi il aveti pe draknea, ei nu.
      vedeti, ma victore, in ce tara blagoslovita de dumnezeu traim???
      asta ca mi-aduse-i aminte de o vorba a unui prieten, angajat la ratb, fostul itb, cand astepta in statie tramvaiul care nu mai venea
      …firea-ti ai drakului cu itebeul nostru !…

      • ei, mai sa fie, unii mai au memorie, tu, care te lauzi cu Austria dupa ce in Romania ai luptat pentru comunism, ai si amnezie.
        Acel fost presedinte, din cauza caruia zici ca esti austriac de paie, tocmai ca a facut ceea ce zice.
        Tu sa te lauzi cu ceea ce ai lasat in urma dupa salivarile geniului carpatin, pe care-l aplaudai de cre`ca te dor si acum palmele 😛

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s