Tag Archives: Ion Iliescu

Misiune indeplinita

Scena este o baie de la etajul 3 al Universității din Chicago, data este 21 mai 1991, iar unul dintre cele două personaje principale este Ioan Petru Culianu, strălucit istoric și filozof al religiilor, emigrant, opozant al regimurilor Ceaușescu și Iliescu și, nu în ultimul rând, autor al unor splendide povestiri și romane.

În jurul prânzului, imediat după terminarea unui curs, Culianu intră în baia respectivă. Aparent, era singur. Nu se știe exact dacă asasinul era ascuns într-o cabină a toaletei sau l-a urmat pe profesor la baie. Cert este că l-a executat cu un singur foc de armă în ceafă.

Cadavrul a fost descoperit ceva mai târziu de un student. Ancheta a fost condusă de FBI și nu a dus nicăieri. Crezându-se într-un film (în acel an ieșea pe piață Tăcerea mieilor de exemplu), agenții au verificat ipoteza unui asasinat de natură ocultă sau mistică, având în vedere profesia lui Culianu.
Când nu a dus nicăieri, au trecut la verificarea studenților, sperând să găsească vreun nemulțumit de note sau ceva de genul ăsta. Surprinzător, poate și datorită faptului că Ioan Petru Culianu era un profesor strălucit, nu au găsit niciunul.

Ucis de securiști?
Până la urmă, singura ipoteză care pare să se fi conturat mai precis, dar care nu a fost însușită de ancheta oficială, a fost cea a unui asasinat de natură politică. Mai mulți factori par să o susţină, deși, repet, niciunul nu a fost confirmat oficial.

Unu: personajul.
Culianu fusese un opozant al regimului comunist, cu care refuzase să colaboreze în țară și pe care îl criticase după fuga sa. Personaj integru, se îndepărtase de Mircea Eliade din cauza trecutului său legionar și, imediat după Revoluție, a lansat atacuri dure la adresa lui Ion Iliescu, pe care îl acuza de confiscarea Revoluției. În plus, se întâlnise cu Regele Mihai I, a cărui revenire la conducerea României o susținea.

Doi: contextul.
Inițial extaziat de căderea lui Ceaușescu, Culianu a realizat că Revoluția nu a fost altceva decât o lovitură de stat. Așa că făcea numeroase declarații incendiare referitoare la situația din România. Și lumea îl asculta deoarece era un intelectual strălucit, cu un renume impecabil atât în Europa, cât și în America.

Trei: circumstanțele vieții personale.
Anterior asasinatului, Culianu a primit mai multe telefoane și scrisori de amenințare de la presupuse organizații legionare. El credea că în spatele lor se aflau oamenii fostei Securități, care intraseră în slujba noului regim de la București și a mărturisit acest lucru mai multor prieteni apropiați. Patru: metoda asasinatului. O lovitură executată curat, fără urme, într-un stil marca KGB. Un asasin întâmplător sau neprofesionist nu ar fi lucrat atât de curat.

Însă fără martori, fără alte probe fizice, fără nimic palpabil, toate rămân în zona nisipurilor mișcătoare ale supozițiilor.

(articol aparut in „Adevarul„, noiembrie 2011)

Azi Culianu ar fi putut implini 64 de ani. Nu poate.
In martie, Ion Iliescu face 84 ! Cred ca el poate !

Viq

Războiul de uzură din PSD

Partidul Popular spaniol a câștigat ieri o victorie categorică în fața socialiștilor premierului Zapatero. Același premier căruia Victor Ponta îi ridica osanale nu cu mult timp în urmă.

Ceea ce s-a întâmplat ieri în Peninsula Iberică ar trebui să le dea de gândit liderilor opoziției. Concret, atât Victor Ponta cât și Crin Antonescu ar trebui să înțeleagă că situația economică internațională nu se va îmbunătăți peste noapte și, în consecință, ar trebui să își ajusteze discursul politic la noile realități finaciar economice. Iar dacă Spania este relativ departe de România, Ungaria este la o azvârlitură de băț. Amintesc de Ungaria pentru că ce se va întâmpla în următoarele luni la Budapesta va afecta și politica românească. Cea mai afectată formațiune politică va fi fără îndoială UDMR care este în bună măsură dependentă de schimbările guvernamentale de la Budapesta. Dar și opoziția ar trebui să-și revizuiască atitudinea față de „gestul curajos” al premierului Orban care în urmă cu doi ani renunța la orice contact cu FMI-ul, ca acum, confruntat cu probleme financiare uriașe, să ceară spășit ajutorul Fondului.

Nu aceste aspecte frământă însă opoziția. PSD este mult prea absorbit de mazilirea lui Mircea Geoană pentru a se gândi și la altceva iar PNL nu contează oricum în această discuție.
Lupta din interiorul PSD a căpătat însă accente noi odată cu asocierea lui Vasile Dâncu cu Victor Ponta. Fostul lider al grupului de la Cluj vede în excluderea lui Mircea Geoană din partid începutul curățării partidului de „vechii baroni” în frunte cu Ion Iliescu. Îndemnul lui Vasile Dâncu adresat lui Victor Ponta de „a scăpa de umbrele trecutului” păcătuiește prin naivitate. Victor Ponta nu este un reformator și nici nu va fi vreodată. Postarea de pe blogul personal a lui Vasile Dâncu a stârnit reacția vehementă și rapidă a lui Ion Iliescu care a calificat drept „manevră veninoasă” opinia fostului lider al grupului de la Cluj. Ion Iliescu înțelege mai bine decât Vasile Dâncu ce îl împinge pe Victor Ponta în războiul împotriva lui Mircea Geoană. Tactician mai bun decât domnul Dâncu, Iliescu preferă în prezent să îl sacrifice pe Mircea Geoană pentru a se putea replia și pentru a-și calcula mișcările viitoare.

Ion Iliescu reprezintă într-adevăr un personaj malefic în politica românească și primul pas spre crearea unei stângi moderne în România ar însemna ca PSD să se descotorească de el, de Adrian Năstase și de vechii și puternicii baroni locali creați de aceștia. Din păcate însă Victor Ponta nu este cu nimic mai bun decât Ion Iliescu și Adrian Năstase.

De mâine, și mai ales după ședința CEPEx care va bate în cuie soarta lui Mircea Geoană, PSD va intra într-un lung război de uzură cu consecințe și câștigători care nu sunt cunoscuți.

Clemy