Tag Archives: referendum

Perspectiva suspendării şi plastilina politică.

Când rostești „suspendat” prima imagine care-ţi vine în minte este un spânzurat legănându-se calm şi zâmbitor. Sau mai puţin zâmbitor.

În orice caz însă, ideea de bază e că orice efort al subiectului e inutil. Nici nu se poate elibera de acolo nici atinge ceva în juru-i spre a influenţa cumva mersul trebilor. Iar din momentul respectiv, oricine poate face ce vrea cu el. Cei ce l-au suspendat fiind primii ce pot acţiona asupră-i.

În cazul particular al suspendării Preşedintelui României însă cred că imaginea se poate schimba olecuţă.

Schimbarea asta se poate face foarte uşor dacă se doreşte ca România să devină (măcar în perspectivă) un stat cât de cât civilizat. Mai apropiat de valorile democratice şi de nivelul european decât de sălbăticia africană şi nivelul tunisian.
Un pas vital cred că este introducerea în Constituţie a prevederii absolut necesare de rezolvare a blocajului instituţional dintre formele de guvernare ale societăţi democratice prin cea mai simplă şi eficientă metodă democratică : votul electoratului.
În două cuvinte, conflictul ireconciliabil dintre instituţia prezidenţială şi cea legislativă se supune judecăţii electoratului, iar acesta decide care din cele două va fi înlocuită.

Echilibrul puterii între cele două elemente este absolut necesar pentru a elimina pericolul abuzului de putere (uneori dus până la dictatură) a oricăreia dintre ele. Iniţial am cunoscut dictatura unui singur om.
Ulterior am aflat că abuzul de putere poate fi exercitat foarte bine şi de un grup mafiot organizat care, sub masca destul de străvezie de altfel a unei pseudo-democraţii gălăgioase, poate spolia bugetul de stat şi eforturile membrilor societăţii la fel de bine ca o camarillă familială. Poate chiar un pic mai adânc.

Prin urmare, nici una dintre cele două instituţii democratice nu e bine să aibă putere de decizie asupra celeilalte.
Caz în care, în mod firesc, pot apare neînţelegeri şi disfuncţionalităţi.
Atunci când acestea sunt ireconciliable, electoratul este cel îndreptăţit să arbitreze.

1. Parlamentul României are (nu doar dreptul ci şi) obligaţia, în cazul în care consideră că preşedntele ţării a săvârşit fapte foarte grave care contravin Constituţiei şi aduc prejudicii majore poporului care l-a ales, să propună demiterea acestuia şi alegerea unui alt reprezentant.

Aici sunt silit să mai fac o observaţie.
Formularea actuală din Constituţie mi se pare cel puţin nefericită.

„(1) In cazul savarsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie….”
(art.95)

Exprimarea presupune deja un verdict dat. În speţă, „preşedintele a săvârşit fapte grave”. Caz în care nu prea mai e loc de discuţii. Doar de măsuri.
Ori acest verdict, care constă în fapt în catalogarea gravităţii unei acţiuni incriminate, pentru libertatea/securitatea/democraţia poporului român, nu poate fi decis doar de un grup restrâns, fie el şi parlamentar. Numai electoratul are acest drept.
Mai corect cred că ar suna „….. în cazul în care Parlamentul României consideră că Preşedintele României a săvârşit fapte grave prin care ….şamd„.
Pentru că de fapt asta e realitatea. Parlamentul nu trebuie doar să acţioneze ci să-şi şi asume răspunderea respectivei acţiuni. Pâna acum a făcut exact ce a considerat că îi este favorabil, indiferent de opinia unei terţe părţi (în speţă CC) aparent abilitate să stabilească dacă respectiva acţiune a preşedintelui justifică au ba demersul legislativului.

În oglindă, şi pentru abuzurile Parlamentului se impune aplicarea unei soluţii similare.

2. Preşedintele României are (nu doar dreptul ci şi) obligaţia, în cazul în care consideră că Parlamentul ţării a săvârşit fapte foarte grave care contravin Constituţiei şi aduc prejudicii majore poporului care l-a ales, să propună dizolvarea acestuia şi alegerea unui alt legislativ.

Ambele demersuri se validează sau invalidează de electorat prin referendum.

Rezultatul acestuia este automat decizonal pentru instituţiile statului („referendumul consultativ” este un nonsens după părerea mea).

În urma acestei decizii luate de poporul român, una din cele două instituţii rămâne să-şi exercite atribuţiile conform prevederilor în vigoare, cealaltă este înlocuită prin alegeri anticipate, prezidenţiale sau legislative – după caz.

Ce ar schimba introducerea acestor prevederi în Constituţia României ???
Multe.

Mai înainte de toate ar uşura mult funcţionalitatea instituţională şi întărirea unei autentice democraţii. Cei doi parteneri ar ajunge mult mai des la o soluţionare de comun acord a diferendelor şi mult mai rar la arbitrajul referendumului, iar pe de altă parte, subordonarea acţiunilor politice sub umbrela intereselor naţiunii ar fi clar mai accentuată.

După părerea mea, în această manieră lucrurile ar căpăta mai multă consistenţă iar reprezentanţii aleşi ar trata acţiunile proprii cu mult mai multă responsabilitate.
Fiecare referendum, cu cheltuiala aferentă, ar justifica efortul, iar aleşii ar putea fi traşi de cravată la răspundere nu doar la 4 ani odată sau la cincinal, ci şi pe perioada exercitării mandatului şi nu doar aşa – de florile mărului – ci doar în cazul în care situaţia într-adevăr impune aceasta.

În particular, situaţia actuală a politicii româneşti ar suferi schimbări dramatice.
Întreaga construcţie au unui grup consistent de politicieni, clădită cu un imens efort şi numeroase aberaţii doctrinare, cu unicul scop de a înlătura pe cineva dintr-o funcţie atribuită de electorat, ar face implozie precum un castel de nisip la primul val mai acătării.

Pentru că având o asemenea perspectivă, de a răspunde cu fotoliul lor din Parlament în faţa electoratului pentru abuzul de a suspenda activitatea instituţiei prezidenţiale, mai crede cineva că-şi vor mai duce intenţiile până la capăt ?

Iar dacă se vor face cele de mai sus, tot frontul ce se construieşte acum va arăta precum preşcolarii dintr-o grupă de grădiniţă (grupa mică), cărora tocmai li s-a confiscat plastilina, pentru că o mâncau.

Ceea ce nu-i frumos.
Nici sănătos.

Viq

Referendum/turnesol peste Prut

Conform Constituţiei Republicii Moldova, (art.75), cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului sînt supuse referendumului, iar hotărîrile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă.
La 5 septembrie 2010, pentru prima dată în Republica Moldova se va desfăşura referendumul constituţional, în cadrul căruia alegătorii urmează să se expună asupra proiectului de lege pentru modificarea articolului 78 din Constituţia Republicii Moldova, care propune alegerea directă a şefului statului.
Alegătorilor li se propune să răspundă la întrebarea “Sînteţi pentru modificarea Constituţiei care să permită alegerea Preşedintelui Republicii Moldova de către întreg poporul?”, votînd pentru una din opţiunile:

  • “Pentru”
  • “Contra”

Citește în continuare