Problema cu „specialistii” !

Domnita „Ameteala Gura-Bogata” imi starnea zambetul zilele trecute fortand ceea ce s-ar fi dorit o ironie de forma : „…mă simt cam stânjenită – ruşinată puţin zis – când văd câtă pricepere , câtă concizie , au comentatorii de pe acest blog .
Chiar aşa , să te pricepi – chiar la toate , apăi nu-i puţin lucru ! Am rămas în urmă , cred !”

Mi-a venit sa zambesc dat fiind adevarul ce mi s-a parut ca-l zaresc strecurat parsiv in aparenta recunoastere a propriilor limite.
Da, cel mai probabil a ramas in urma.
Pe vremea cand altcineva avea capacitatea, experienta, priceperea si responsabilitatea de a decide pentru toti membrii comunitatii. Democratia inseamana altceva.
Sunt sigur ca, desi ramasa, nu se simte tocmai singura in sanul cald al primitorului nostru popor. Care e si el paste tot pe acolo. 😀

Suntem in 2015.
Intr-o etapa in care poti avea instantaneu acces la un ocean de informatie mai cuprinzator decat tote bibliotecile pe care le-ar fi putut rasfoi orice „specialist” care ocupa momentan o functie de decizie.
Sa ne lamurim !
Cei care-s desemnati democratic sa se ocupe de trebile cetatii, legislative, executive, polticie sau de aiurea… nu mai sunt mici „dumnezei” ai profesionalismului in oarece domeniu in raport cu ce poate afla/intelege membrul comunitatii respective. Sunt doar persoane desemnate sa faca acea trebusoara, in vreme ce cei care-l desemneaza fac o alta treaba. C-asa-i diviziunea muncii la munca !
That’s all !
Observarea, analiza, aprecierea deciziilor si actiunilor lor sunt nu doar posibile, nici macar recomandate, ci OBLIGATORII pentru o societate responsabila.

Sa luam un specialist proaspat evidentiat prin decizii ce au tinut tilurile fierbinti zilele trecute.

In 2000, pe cand omul inca nu implinise 30 de ani, a fost numit director în Direcţia de Coordonarea a Programelor ISPA şi SAPARD din Ministerul Integrării Europene. Timp de un an, între ianuarie şi decembrie 2000, a activat în Ministerul Afacerilor Externe, la Departamentul pentru Afaceri Europene.
Între 2004 şi 2005, a lucrat la Ministerul Finanţelor Publice şi a fost director general la Autoritatea de Management pentru Fondul de Coeziune.
În perioada 2007-2009, a fost secretar de stat la Ministerul Economiei şi Finanţelor, după ce între 2005 şi 2007 a fost director general al Autorităţii de Management pentru Infrastructură din minister.
În perioada mai-decembrie 2012, el a fost consilier de stat al premierului, după ce din iunie 2009 şi până în mai 2012 a fost director la Autoritatea de Audit a Curţii de Conturi a României.

Cati dintre noi ne putem lauda cu un CV atat de cuprinzator, impresionant si sforaitor ?

Si mai e !!! 🙄 🙄 🙄
În decembrie 2012, a fost numit de premierul Victor Ponta ministru al Fondurilor Europene. Este si membru în Consiliul de Administraţie al CEC şi reprezentantul României în Consiliul Director al Băncii Europene de Investiţii.
Va dati seama ce „tare” e pe felie ?

Ei, imaginati-va ca purtatorul unui asemenea samar istoric a ouat trasnaia cu impozitarea bacsisului !
Acest ….. ministru, ca om nu-i pot spune, intrebat probabil (macar partial) ironic :
„Daca eu vreau sa dau bacsis baiatului care imi aduce pizza, cum rezolv, domnule ministru ?”
produce urmatoarea bazaconie :
„Daca doriti sa lasati un bacsis, mergeti la unitatea respectiva, iar acolo, pe casa, bate bonul fiscal, bacsisul respectiv, si asta este. Sau cu taxiul, vreti sa ma intrebati si de taxiuri, daca mergeti cu taxi ?”.

Da,  si cu taxiul e o problema !
Drept pentru care stabileste ca pentru calatoria cu taxi, aparatul de marcat va trebui modificat astfel incat acesta sa emita, in afara bonului fiscal emis conform distantei parcurse si tarifului perceput pe kilometru, si un bon fiscal pentru bacsisul dat de client taximetristului.
Ministru !!!!!!
Cu experienta de 15 ani in functii foarte inalte la nivel national si european.
Ce mama dracului o fi facut zgubiliticul asta pe functiile respective, numai bunul Dumnezeu poate sti. Noi putem doar sa ne inchipuim si sa intelegem de ce suntem inca cu traista-n bat si dupa un sfert de veac de cand am scapat din ghearele dictaturii.

Prin urmare, faceti cum credeti, dar pe mine personal nu ma dau pe spate sforaielile, si sforariile pretinsilor „specialisti”, „experti” si alte ganganii gomoase cu imaginea umflata la dimensiuni fantasmagorice ca niste baloane de petreceri aniversare.
Ceea ce nu inseamna ca adevaratii experti nu exista. Inseamna doar ca-s atat de rari incat cel mai probabil nu se brodeste sa ai de a face cu ei ! 😀

A !
Barzaunele folosit mai sus drept exemplu de expert-idiot are si nume : Eugen Orlando Teodorovici !
Dar are vre-o importanta ?

Viq