Nu cred ca e nevoie sa-mi repet public perceptiile, sentimetele, rationamentele si concluziile referitoare la actuala adunatura de nemernici ce imput Parlamentul Romnaiei.
Dar cele doua ajutoare populiste pe care le-au legiferat in sfera financiar bancara, cumva impotriva trendului bancherilor, cred ca sunt benefice pentru sanatatea societatii.
Prima se refera la legea falimentului personal, daca va amintiti, cea conform careia daca debitorul persoana-fizica nu mai poate plati este declarat falit cu toate consecintele rezultate, inclusiv distribuirea pierderilor catre terti si banarea respectivului pentru creditari ulterioare.
O lege care dupa parerea mea va avea si efect de deblocare si limpezire a starii financiar-bancare, bancile vor avea o plaja mult mai ingusta de a jongla parsiv cu cifrele si profiturile negative, dar poate mai important decat asta, o responsabilizare crescuta a bancilor in acordarea creditelor.
Cea de-a doua, recenta, se refera la anularea datoriilor bancare ale debitorului ipotecar ce nu-si mai poate plati ratele prin materializarea garantiei. Respectiv aplicarea prevederilor contractuale privind ipoteca imobilului si eliberarea debitorului de datorie in urma acestui proces.
Nici primul nici cel de-al doilea subiect nu mi se par deloc anormale.
Da, sunt perfect de acord ca legile au fost date nu cu gandul la sanatatea sistemului financiar, al persoanelor fizice si a relatiilor dintre ele, ci strict cu obiectiv de a proteja datornicii, saracii, poate si un numar de iresponsabili ce s-au repezit sa ia bani fara sa aiba posibilitatea de a-i da inapoi si fara sa le pese de asta. Intamplarea face ca de asta data sa fie un factor de echilibrare (fortata) a relatiilor banca-client. Da, in relatia asta, banca este abuziva. Daca nu intotdeauna, atunci in toate cazurile cu exceptia propriilor directori si angajati privilegiati care au poate reguli mai laxe pentru credite.
Curiozitatea m-a facut sa parcurg si expunerea pretinselor argumente ale celor ce sustin pozitiile bancherilor.
Mai bine n-o faceam.
Daca n-as fi vazut cu ce idei vin, as fi zis ca ei, niste oameni ai cifrelor si specializti ai finantelor, niste monitori ai situatiei sociale si statisticieni ai veniturilor, stiu mult mai multe detalii decat mine, informatii in baza carora au concluzii mai realiste.
Fleosc !
Argumentatia lor este de un penibil absolut … abismal !
Iar asta mai degraba m-a infuriat decat sa ma linisteasca.
Pai daca in ierarhia mintii lor, noi, prapaditii care apelam la serviciile bancare, am putea inghiti asemenea gogorite, inseamna ca avem un statut subanimalic. Suntem niste primate ce raspund standard la stimulii dresorului cu guler alb.
Analistul economic Glăvan, isi incepe pledoaria probancara intr-un articol pe Contributor cu o trasnaie : „… e suficient sa te gandesti : ce se poate intampla atunci cand cineva care ia un imprumut dobandeste un mijloc legal de a scapa de datorie fara sa o achite ?”
O gogorita care-ti gadila sistemul foate nervos usor intins la vibratia ultrasonica, ca o pana ghidusa.
De cauciuc.
Pai mai Glăvane-Plăvane, cum adica „fara sa o achite” ???? …. nu vorbim despre casa ipotecata ????
Cu acareturi si centrala termica, cu caramizi boite cu var, cu usa metalica de metal si presul de langa ea ????
Pai da, da’ ….. noi vrem si catelul de pe pres !
Puteti sa vreti si dantura bunicii din paharul de pe noptiera, din moment ce ati evaluat casoiul la 120% din valoarea creditului, dupa ce omul plateste 50% din rate, ceea ce inseamna dupa calculele voastre poate doar 10% din datorie, va da frumusel casa, iar voi ii dati inapoi cei 10% platiti, plus 20% extra-evaluarea imobilului.
Si toata lumea isi vede mai departe de viata.
Nu va convine ?
Nu mai dati bani, ca nu va pune nime’ pistolul la cap !!!!!!
„Comportamentul pradator al bancilor este un detaliu” spune nea Glavan.
Al dracului detaliu.
Pai si rezistenta victimei la pradator este atunci tot un detaliu. De aceeasi factura, dar de sens contrar.
„Trebuie sa ne concentram asupra legilor economice la fel de imuabile ca si gravitatia”.
Atunci fa-o, stimabile !
„Ce efect are asupra comportamentului uman usurarea datornicilor prin interventia statului ?”
O perceptie falsa 100%. La tine gravitatia e centrifuga !!!
Si de un cinism usor infiorator.
Orice masura ce protejeaza o victima in fata unui agresor se poate cataloga astfel.
Problema nu e usurarea poverii datornicilor ci stoparea/limitarea agresiunii rechinilor asupra-le.
Daca dupa mintea lui asta ar produce o crestere a iresponsabilitatii celor ce contracteaza credite, atunci cum catalogam si ce efecte se pot prevedea la initiativa bancara de a acorda credite „cu buletinul” ??????
Fara nici cea mai simpla verificare ? Garantie ? Istoric ?
WTF ?????
Repet inca o data elementul fundamental in aceasat ecuatie : cel are ARE banii dicteaza regulile. Adica banca.
Din moment ce a dictat regula, si-a asumat implicit riscul aferent.
Stop joc !
Imobilele se pot devaliza ?
Right.
Este un risc pe care ti l-ai asumat cand ai fortat contractul. D-aia ai pus minim 20% peste.
Pot lua foc ? Pot fi inundate ? Pot fi aruncate-n aer de Muhammazi ?
Nu exista nici o banca care sa nu aiba aditional cel putin un contract de asigurare pe respectivul imobil.
Deci riscul tinde catre zero.
Imobilele pot creste in valoare ?
Da.
Care e reactia ta ca banca la acest fenomen ?
Vrei ca ala sa dea si casa, dupa ce a platit cat o fi platit, si mai apoi, sa-l tii in lesa pana aduni orice altceva mai e nevoie pentru a acoperi „deficitul” pana la suma maxima cu profitul bancar inclus.
Suma maxima care de regula inseamna peste dublul sumei imprumutate de debitor, e bine sa nu uitam asta !
Glavan e ingrijat de efectul legii privind cresterea cererii de credite.
Care e problema ???????
Orice roman cu mintea normala stie ca nu e tampit cel care cere, e cel care da !
Cine te forteaza sa dai credite daca nu-ti convin conditiile acceptate de client ???
Daca cererea creste, asta nu inseamna o crestere a afacerii ca la orice business de bun-simt ?????
Abia ai de unde alege, poti pune conditii mai profitabile pentru tine…. repet : CARE E PROBLEMA ?
„Debitor cu raspundere limitata” isi intituleaza Glavan articolul.
Desfasurand in el o intensa aparare a limitarii raspunderii bancilor in raport cu clientii lor.
M-am uitat un pic si la pasaroiul viceguvernator al BNR, Cinteza.
Pe asta l-au fragezit derbedeii din Parlament ca pe friptura de Craciun.
Unde s-a dus ca boul.
Cu niste prostii care sincer ma pun serios pe ganduri privind capacitatea intelectuala a finantistilor BNR.
„….Nu e normal ca Statul sa intervina printr-o lege in cadrul unui contract.”
Ba da gogomane. Atunci cand contractul nu e respectat sau abuziv. Se face peste tot in lumea civilizata.
Am spus mai sus : ai evaluat casoiul la 120% din valoarea imprumutului contractat si l-ai acceptat drept garantie, finita la comedia !
Daca omul nu mai poate plati, ti-l da (ca d-aia e „garantie”) si-i dai inapoi diferenta de bani !
„Sa nu uitam ca banii dati pentru credite sunt ai deponentilor. Nu ar fi normal ca deponentul care vine sa-si ia dobanda, banca sa-i dea o cada sau o fereastra..”
Sa nu uitam pasaroiule ca deponentii sunt la fel de cetateni ca si creditorii. Si daca au avut incredere in tine ca administrator ai bailor personali, sa iei drept garantie o fereastra, atunci feresatra sa fie. Unii oameni au excedent de cash, altii au deficit. Tu ca banca, nu faci alt decat o intermediere intre cei care au bani dar nu au chef sa faca ceva cu ei si cei care au chef sa faca ceva dar nu au cu ce.
Toata lumea-si asuma riscuri in povestea asta.
INCLUSIV deponentii.
Si nu-mi spune mie ca mori de grija „deponentilor” (care sunt sustinatorii REALI ai sistemului financiar) de care va bateti joc pe alocuri mai rau decat de debitori, ca … ma apuca !!!!!
Este posibil ca un depunator ce a pus o suma fixa la un moment dat (100 euro sa zicem) fara sa retraga nici o centima, sa posede peste un timp O euro ?
Da.
Ba si mai groasa.
Poate deveni dator bancii.
Pentru ca taxele periodice si comisionaele de intretinere a contului pot fi mai mari decat dobanda pe care banca o acorda depozitului respectiv in aceeasi unitate de timp.
Asta in vreme ce voi faceti averi cu capitalul lor.
Asa ca, mai du-te-n pana mea de pasaroi hotoman !
Viq
Copacul din pădure 