Cu cateva minute in urma, Traian Basescu a transmis cateva idei de la Cluj, unde a raspuns invitatiei PMP. Mi-au atras atentia doua subiecte. Cel putin din ce am reusit sa vad.
Primul.
Dincolo de observarea actiunii antinationale evidente a actualului guvern, Presedintele Romaniei a facut afirmatia (ingrijoratoare dpmdv) ca nu mai exista garantia ca asaltul asupra justitiei va esua. „Cine incearca sa muste din justiie isi va rupe coltii !” – a fost valabila pana acum. Dovada numarul politrucilor ce au infundat puscariile.
Pana acum Justitia a rezistat, fapt observat inclusiv de forurile europene in materie, dar continuarea actiunilor guvernului Ponta si a actualului Parlament de a subordona aceasta putere a statului mizeriilor politice, poate sa reuseasca in cele din urma. In sibsidiar este transmisa de fapt ideea ca daca populatia se comporta la fel de iresponsabil ca si pana acum pe acest subiect, oamenii aia nu vor rezista la infinit. In cele din urma vor accepta infrangerea si vor iesi afara din sistem si cei cativa ce mai raman in viata, asemeni „Nemuritorilor” din cetatea Rasnovului.
Al doilea
Fundatia MP nu a fost si nu este sub conducerea sa. A luat nastere intr-adevar in urma unei idei generale, pe o schema-algoritm „Fundatie > Miscare de masa > partid politic” al carui proces l-ar fi vazut materializat in ultima sa faza mult mai tarziu, undeva pentru 2016.
Traian Basescu a a incurajat PMP intr-o maniera ce mie mi s-a parut mai mult conjuncturala. Adica … „mai copii nu era inca momentul, dar acum asta e…ati facut-o, facuta ramane !”. Nasterea „prematura” a partidului politic (PMP) nu pare a fi neaparat un mare succes, dat fiind ca Basescu avea in vedere un proces solid de constructie a acestei formatiuni, care sa produca un partid sanatos, puternic, deopotriva cu principii morale solide, cu coloana doctrinara clara si cu luptatori bine antrenati in lupta politica, care sa-i maximizeze sansele de castig a puterii in 2016. Ori asta presupune printre altele si un numar minim de antrenamente/experienta ce mananca un ecart de timp.
Personal as zice ca in realitate s-a intamplat ceea ce trebuia sa se intample, nu ce s-a gandit Basescu ca ar fi mai bine sa….
Noi toti ne-am manifestat acid si constant dorinta (furibunda pe alocuri) ca lucrurile sa se miste mai repede. Ei, iaca… „s-au miscat” !
Daca actualii recruti ai noii formatiuni vor cadea pe capete inca de la primele confruntari, asa cum arata statisticile dintotdeauna, (ca in faza initiala a oricarui conflict se inregistreaza undeva spre 75% din totalul pierderilor intregii perioane de beligeranta), … asta e.
Situatia este si mai complicata daca tinem seama de faptul ca forta formatiunii sta de fapt in priza sa la electorat, iar starea de spirit ce degaja de la acest electorat este teribil de radicala, iar emotional, extrem de labila.
Ca sa fiu mai bine inteles, precizez ca noi, cei prezenti mai mult sau mai putin accidental la Copac, reprezentam cu mare succes aceasta emulatie contradictorie, mai confuza decat norii futunii de la orizont si mai instabila decat valurile ce aceasta le provoaca in mijlocul oceanului.
Ambarcatiunea PMP poate fi scufundata mai greu de flota USL dar e discutabil cum poate supravietui valurilor noastre.
O fi prematurul PMP suficient de istet sa managerieze tumultoasa noastra nemultumire ?
Vedem ! 🙄
Viq
Copacul din pădure 