Ce se aude din tacerea Angelei ?

Unii credinciosi sarbatoresc primavara compasiunii si intelegerii. Altii tocmai au ratat punerea bombelor cu aceasta ocazie. S-au grabit sa le detoneze mai devreme de frica sa nu fie prinsi cu cuiele-n sac.

In 2013 s-a facut un sondaj printre cetatenii celor mai importante tari componente ale UE avand in vedere trei componente sociale : increderea, aroganta si compasiunea.
Rezultatele sunt foarte interesante vizand atat perceptia despre sine cat privind perceptia comportamentului celorlalti fata de subiectii intervievati.

Primo : cetatenii din cele 8 tari in care s-a facut sondajul au indicat toti,  fara exceptie, drept natiunea cea mai plina de compasiune fata de semeni …. propria ograda !!! 😀 😀 😀

E LMC a asta nu poate corespunde realitatii, dar da un indiciu foarte important : fie ca sunt sau nu asa in realitate, in mod sigur isi doresc sa fie asa !
Iar aceasta dorinta se impleteste in mod natural cu impresia despre sine ca ar fi lipsit de aroganta, peste 70% din opinii considerand propria natiune drept cea mai putin aroganta. Doar 2 din cele opt au indicat alt popor drept „cel mai putin arogant”. Italienii pe spanioli si cehii pe slovaci. Opinie care poate fi usor influentata de apropierea geografica, respectiv de relatiile mai stranse si amicitia dintre rspectivii cetateni.

Secondo : Germania era perceputa aproape fara concurent drept lider la trei nuante de comportamentale : cea mai aroganta natiune, in procent mai ridicat drept cea mai lipsite de compasiune si, intr-un procent si mai mare, cea mai de incredere din componentele UE. De fapt eu as considera 100%, ca singura exceptie o constituie grecii ce au indicat drept cea mai de incredere tara …. Grecia ! 😀 😀 :D.

Pare ca onestitatea germana, „Ein man, ein wort !”, a reusit sa impuna nuanta dominanta a perceptiei si sa subordoneze acestei trasaturi de caracter pozitive calitatea deciziilor politice luate de Germania in numele UE.

Repet, aceasta era starea de spirit in 2013.

Cel mai probabil evenimentele din ultimii trei ani au lovit extrem de dur capitolul increderii in natiunea germana. Da, se poate avea incredere in ei ca spun ceea ce fac si fac ceea ce spun. Dar atunci cand ceea ce spun si fac e prost, cu efecte negativ pe termen mediu si lung, increderea in ei in calitate de lideri decizionali nu mai poate ramane la cote ridicate.
Daca Germania era stanca in jurul careia ancorau mai toate pacheboatele impinse de furtuna uda, cum ar arata UE daca ea intra la apa ?
Iar asta e un proces extrem de amplu si greu de tinut sub control.
Posibil ca decizia Markelei sa duca nu doar la esecul politic personal, ci si la disolutia ideii de uniune pe un termen destul de neclar. Iar daca lucrurile nu degenereaza si mai mult decat atat ne putme considera norocosi.

Motiv pentru care cred ca Angela nu mai are nimic de pierdut si ar trebuie sa-si faca un plan de a umple gaurile ce le-a produs cu atata nonsalanta in propria carena. Cu cat mai repede si cu cat mai ample, cu atat mai bine. Ca timp prea mult nu mai are.
Momentan cred ca este in stadiul doi, dupa perioada de negare, stadiu in care incepe sa realizeze dimensiunile gogomaniilor pe care le-a facut. Asa se explica si inexistenta ei totala din spatiul public dupa ultimele eveniemnte de la Bruxelles. E aproape de neinteles ca un lider european de asemenea categorie sa nu scoata macar un diftong !
Efectiv a fost mai inexistenta pana si decat ficusul roman, ceea ce, sa recunoastem, e o performanta greu de realizat !

O fi avand un plan ?

Viq